Romanian Harm Reduction Network

COMUNICAT DE PRESĂ

2011-10-14T00:10:00.000-07:00

Campania ”educațională” pentru prevenirea consumului de etnobotanice inițiată de Ministerul Administrației și Internelor și de Instituția Prefectului Municipiului București este o campanie de dezinformare

Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor Asociate consumului de droguri (RHRN) își exprimă în mod public suportul față de inițierea și organizarea de campanii de prevenire a consumului de droguri, pe care le considerăm a fi o formă foarte importantă de educare a populației în ceea ce privește consumul de droguri și riscurile pe care le reprezintă. Dorim să reamintim partenerilor guvernamentali că punem la dispoziția lor o experiență de peste 10 ani în lucrul direct cu persoanele ce consumă droguri și familiile acestora. În acest sens, ne simțim obligați să luăm atitudine față de ultima campanie antidrog inițiată de Ministerul Administrației și Internelor, împreună cu Instituția Prefectului Municipiului București, pe care o considerăm greșită în abordare și conținut pentru următoarele motive:

1. așa-numita campanie ”educațională” promovează stigmatizarea consumatorilor de ”etnobotanice”, considerați de inițiatorii campaniei ca fiind inferiori vacilor în ceea ce privește decizia de a consuma etnobotanice. Promovarea acestei imagini de către o instituție a statului confirmă stereotipurile negative despre consumatorii de droguri, considerați a fi singurii responsabili pentru extinderea consumului acestor substanțe;

2. opinia publică trebuie să știe că substanțele cunoscute sub numele de etnobotanice nu sunt plante, ci produse sintetice, obținute în laborator. Aceste substanțe sunt pulverizate peste produse vegetale sau comercializate ca atare, sub forma de pudră. Din acest motiv, numeroși tineri au impresia că, folosind un produs vegetal și în plus legal, nu se expun niciunui risc serios de sănătate, ceea ce este fals. Nu doar ONG-urile, ci și instituțiile statului au datoria de a informa corect populația cu privire la conținutul și riscurile asociate consumului acestor substanțe. Avertizările de tipul ”Drogurile ucid!” nu au impact la populația tânără interesată de consumul de droguri. Acești tineri au nevoie de informații concrete despre riscurile consumului de droguri;

3. inițiatorii campaniei afirmă că ”etnobotnicele” ucid. Este foarte adevărat, furnizorii de
servicii (deopotrivă din sectorul public și societatea civilă) știu cel mai bine lucrul acesta. Sunt numeroși consumatori de droguri injectabile care au decedat în ultimul an datorită consumului de stimulente sintetice vândute sub numele de ”etnobotanice”. Cu toate acestea, nu exista niciun raport oficial care să confirme acest fapt. Dacă Ministerul Administrației și Internelor, o instituție de stat, afirmă ca se moare din cauza consumului de etnobotanice, atunci trebuie să se bazeze pe studii și date statistice. Este necesar ca MAI sa prezinte cercetările pe care se bazează, deoarece decesele direct provocate de consumul de droguri sunt un indicator cheie monitorizat de Observatorul European pentru Monitorizarea Consumului și Dependenței de Droguri (EMCDDA), iar o statistică ce înregistrează decesele datorate consumului de etnobotanice ridică o foarte serioasă problemă de sănătate publică aduce o mare vizibilitate asupra fenomenului, consecința fiind dezvoltarea de intervenții de reducere a numărului de decese, traduse prin intervenții concrete adresate consumatorilor de droguri.

București, 13.10.2011

Semnează

Valentin Simionov

Director executiv

Romanian Harm Reduction Network (RHRN)

Contact:

Tel. / Fax: 021 310 71 20
Email:office.rhrn@gmail.com

Mob: 0733 987 506

Conferinta se difuzeaza live

2011-06-30T06:01:00.000-07:00

Conferinta publica “A War without Winners: 50 Years of Drug Prohibition” va fi difuzata live la adresa: http://live.apostrof.ro/

2011-06-27T06:40:00.000-07:00

Conferință publică

„A War without Winners: 50 Years of Drug Prohibition”

Romanian Harm Reduction Network (RHRN) și Centrul de Cercetare și Inovații în Serviciile Sociale vă invită să participți joi, 30 iunie 2011 la ora 19:00 la conferinţa:

„A War without Winners: 50 Years of Drug Prohibition”

susţinută de

Stephen Rolles,

Senior Policy Analyst

TRANSFORM Drug Policy Foundation (U.K)

Conferința va avea loc la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, str. Schitu Măgureanu, nr. 9, sala 201 și va fi susținută în limba engleză.

Acesta este cel de al doilea eveniment din cadrul ciclului de conferințe „Why Legalize?” inițiat de RHRN, cu scopul de a crește nivelul de informare cu privire la politicile în domeniul drogurilor.

* * *

Stephen Rolles lucrează în cadrul TDF din 1998, este licențiat în geografie umană (Universitatea Bristol) și a făcut un master în studii de dezvoltare. Anterior, a coordonat o cercetare la scară mare privind sănătatea în mediul rural pentru Medical Research Council, India și a gestionat campaniile Oxfam de promovare a comerțului echitabil și stoparea comerțului cu arme.

Stephen Rolles este autorul lucrării Blueprint for Regulation, în care explorează modele alternative la sistemul internațional de control al drogurilor.

* * *

Contact: e-mail (office.rhrn@gmail.com ), tel./fax (021 / 310 71 20), Valentin Simionov, RHRN.

COMUNICAT DE PRESĂ Un război fără învingători: 50 de ani de prohibiție a drogurilor

2011-06-27T06:26:00.000-07:00

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la adoptarea Convenției Unice privind Stupefiantele și 40 de ani de la începerea “războiului antidrog”, de către președintele american Richard Nixon. Din ce în ce mai multe rapoarte arată că sistemul internațional de control al drogurilor este în impas: măsurile represive aplicate peste tot în lume nu au avut efectul scontat. Din contră, ele au produs consecințe negative ce au agravat situația. Printre acestea se numără:

· Dezvoltarea crimei organizate și îmbogățirea infractorilor: singurii beneficiari ai prohibiției globale sunt organizațiile criminale, care acumulează profituri neimpozitate pe care le folosesc pentru a răspândi teroarea și moartea: din 2006 până în prezent, în Mexic au fost uciși în numele luptei antidrog 35 000 de oameni, față de aproape 20 000 victime în Afganistan, țară în care se duce un război împotriva terorismului; reglementarea pieței drogurilor ar reprezenta cea mai grea lovitură dată acestor structuri care actualmente au scăpat de sub control.

· Încălcarea drepturilor omului, periclitarea sănătății publice, răspândirea de infecții și distrugerea vieților celor care consumă droguri: datorită represiunii, stigmei și discriminării, consumatorii de droguri nu apelează la servicii medicale; consumul de droguri injectabile realizat în condiții improprii și cu seringi utilizate în comun este cea mai rapidă cale de transmitere HIV și a virusului hepatitei C; impuritățile și concentrațiile necunoscute de droguri pe care le consumă determină decese prin otrăvire sau supradoză.

Tratamentul HIV costă statului român 22 000 lei pe an pentru fiecare pacient.

Costul anual pentru susținerea unei persoane seropozitive (servicii medicale și sociale) se ridică la 35 000 – 36 000 lei, sume din care s-ar putea acoperi servicii anuale de prevenire HIV pentru 30 de consumatori de droguri injectabile.

În anul 2009 au fost înregistrate aproape 1 000 de urgențe medicale ca urmare a consumului de droguri. În 2010, numărul acestora s-a dublat. Tratamentul pe pacient costă între 300 – 1 000 lei.

În 2010 au fost efectuate 1 662 expertize toxicologice pentru droguri, cu un cost total minim estimat la aproape 100 000 lei.

· Promovarea stigmei și discriminării consumatorilor de droguri: persoanele care consumă droguri sunt tratate ca niște infractori periculoși, deși cea mai mare parte nu au comis niciodată un act care să-i pună în pericol pe ceilalți; menționarea unei infracțiuni legate de droguri reduce aproape la zero șansele de reintegrare socială a consumatorilor, împingându-i pe mulți dintre ei în brațele rețelelor de trafic, rezultatul fiind creșterea numărului de infractori prin însăși lupta împotriva lor; în anul 2008, în România au fost constatate 1 305 infracțiuni de posesie de droguri pentru consum propriu, reprezentând aproape 60% din totalul infracțiunilor la legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

· Producerea de dezastre ecologice și poluare: tentativele eșuate de eradicare a culturilor de coca în Columbia sau a culturilor de mac în Afganistan au dus la crize umanitare, otrăvirea solului, apelor, depozitelor de alimente din zonele-țintă. În mediile urbane colectarea seringilor folosite este deseori problematică deoarece consumatorii de droguri preferă să arunce seringile decât să le returneze deoarece, în absența unor prevederi legislative clare, riscă să fie arestați și condamnați pentru posesie de droguri pe baza urmelor de drog dintr-o seringă.

· Risipirea banului public pe implementarea unor politici nerealiste: conform estimărilor UNODC, populația consumatorilor de droguri din lume era estimată între 155-250 milioane de persoane, adică 3,5 – 5,7 % din populația globului în anul 2008. Costurile politicilor de combatere la nivel mondial sunt de ordinul sutelor de miliarde de dolari, fără a se reuși scăderea semnificativă a numărului de consumatori.

Costul estimativ pentru un consumator de droguri închis este de 27744 lei/an, bani cu care se poate acoperi tratamentul substitutiv cu metadonă pentru 3 pacienți dependenți de heroină în sistemul public, pe același interval de timp.

Solicităm Guvernului și puterii legislative să crească frecvența și amploarea consultărilor cu specialiștii din domeniu și cu reprezentanții societății civile, pentru a identifica acțiunile necesare atingerii următoarelor obiective:

Reformarea legislației prin schimbarea orientării de la incriminarea și pedepsirea consumatorilor de droguri către promovarea drepturilor omului, a sănătății publice și a dezvoltării durabile.

Reducerea încarcerării: reducerea ratei de încarcerare prin depenalizare și dezincriminare și/sau alte măsuri alternative la încarcerare ce constituie mijloace eficiente de a reduce costurile statului, a suprasolicitării sistemului de justiție și a unităților de detenție, precum și de reducere a recidivei și promovare a reintegrării sociale a infractorilor.

Politici eficiente în penitenciare: în ciuda tuturor eforturilor de reducere a ofertei de droguri, distribuția și consumul de droguri rămân probleme permanente ale sistemelor carcerale din întreaga lume. Autoritățile au nevoie de un plan clar de prevenire a infecțiilor și supradozelor, cu finanțare de la bugetul de stat, precum și de o ofertă de tratament adaptată nevoilor celor care vor să renunțe la droguri în timpul detenției. Din banii alocați pentru tratarea unui deținut seropozitiv (24156 lei) se poate acoperi tratamentul de substituție cu metadonă pentru 13 consumatori de droguri.

Prevenirea consumului de droguri: prevenirea consumului de droguri nu se poate face doar prin programe de voluntariat. Sunt necesare invenții pe termen lung, monitorizate și evaluate cât mai exact. ,

Tratamentul și reducerea riscurilor asociate consumului de droguri: dependența de droguri nu este o infracțiune, ci o boală cronică. Locul consumatorilor dependenți nu este în pușcărie, ci la serviciile medicale și sociale din comunitate.

În prezent dispunem de o multitudine de modele de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (harm reduction) a căror eficiență în diminuarea problemelor medicale și a marginalizării sociale a fost demonstrată prin studii și evaluări riguroase.

În raportul lansat pe 2 iunie 2011, Comisia Globală privind Politicile în domeniul drogurilor constată eșecul războiului antidrog și solicită statelor membre ONU să regândească coordonatele sistemului actual: “Sunt necesare măsuri urgente: războiul împotriva drogurilor a eșuat, politicile trebuie reorientate imediat. (…) Există alte abordări a căror eficiență în diminuarea acestei probleme a fost demonstrată. Orientarea politicilor pe droguri pe o direcție corectă nu este o temă de dezbatere teoretică sau intelectuală, ci una dintre cele mai mari provocări ale vremurilor noastre.”

București, 24 iunie 2010

CONFERINȚĂ DE PRESĂ: Un război fără învingători: 50 de ani de prohibiție a drogurilor

2011-06-22T00:53:00.000-07:00

În 1961, statele membre ONU adoptau Convenția Unică asupra Stupefiantelor, document prin care își asumau responsabilitatea de a proteja umanitatea de pericolul drogurilor și prin care se instituia prohibiția consumului recreațional de droguri. După 50 de ani de luptă antidrog este din ce în ce mai evident că această abordare este una greșită, ce a produs mai multe daune decât beneficii:

Această “aniversare” este un prilej de reflecție asupra consecințelor prohibiției:

periclitarea sănătății publice, răspândirea infecției HIV și expunerea tinerilor la riscul decesului provocat de supradoză prin refuzul de a implementa măsuri eficiente de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri;
promovarea stigmei și discriminării împotriva consumatorilor de droguri prin tratarea consumatorilor ca infractori și ca elemente deviante ale societății;
dezvoltarea crimei organizate și îmbogățirea infractorilor ca efect al menținerii pieței drogurilor în ilegalitate;
dezastre ecologice și poluare, singurele rezultate concrete ale tentativelor de eradicare a culturilor de plante cu proprietăți psihoactive;
risipirea a banului public pe implementarea unor politici nerealiste: costurile politicilor de combatere la nivel mondial sunt de ordinul sutelor de miliarde de dolari, fără ca rezultatele obținute să justifice aceste cheltuieli;
substanțele noi cu proprietăți psihoactive (așa-numitele droguri etnobotanice), mai periculoase decât drogurile tradiționale (heroina, cocaina, ecstasy-ul si marijuana), au fost create pentru a evita prohibitia drogurilor tradiționale;
extinderea fără precedent a consumului de droguri, în ciuda tuturor încercărilor de a-i reduce expansiunea: conform ONU, în anul 2008 numărul consumatorilor de droguri din lume era estimat undeva între 155-250 milioane de persoane, adică 3,5 – 5,7 % din populația globului.

Toate acestea sunt consecințele eșecului politicii de combatere a producției, vânzării și consumului de droguri. Este momentul să cautăm soluții alternative, care să slăbească puterea pieței negre și să readucă interesul public în centrul politicilor de control al drogurilor.

În preajma Zilei Internaționale împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri, Romanian Harm Reduction Network invită reprezentanții mass-media să participe la conferința de presă ce va avea loc la Hotelul Ramada Majestic, sala Constantin Tănase, etaj 5 (Calea Victoriei, nr. 38- 40, București), pe data de 24 iunie 2011, începând cu ora 13:00.

Acest eveniment de presă face parte din campania globală “Count the Costs” (www.countthecosts.org ), ce are ca scop expunerea consecințelor negative ale prohibiției și ințierea reformei sistemului internațional de control al drogurilor.

Semnati petitia AVAZ - End the War on Drugs - au mai ramas 72 de ore!

2011-05-31T06:27:00.000-07:00

Timp de 50 de ani, politicile pe droguri au produs mai multe daune decat efecte pozitive, insa dezbaterea publica este blocata de frica si dezinformare. Toate organizatiile abilitate, inclusiv Biroul Natiunilor Unite pentru Droguri (UNODC)si Criminalitate, organizatie responsabila de lupta antidrog accepta faptul ca utilizarea fortelor armate si a politie pentru distrugerea culturilor de plante folosite la producerea de droguri,vanarea traficantilor si incarcerarea vanzatorilor si consumatorilor de droguri sunt greseli care ne costa scump. La acestea se adauga costurile umane, enorme - din Afganistan pina in Mexic si in Statele Unite traficul de droguri ilicite distruge sisteme intregi in timp ce dependenta, epidemia HIV/SIDA si mortile produse de suradoza continua sa creasca.

Intre timp, in tari cu un regim mai permisiv, ca Elvetia, Portugalia, Olanda sau Australia nu s-au inregistrat explozii ale consumului de droguri, asa cum prezisesera sumbru aparatorii razboiului impotriva drogurilor. Din contra, in aceste tari infractiunile legate de droguri, dependenta si decesele au scazut.

Avem ocazia sa inchidem acest capitol si sa icheiem un razboi care a produs mai multe daune decat beneficii, distrugand milioane de vieti. Opinia publica globala va stabili incetarea acestei politici catastrofale sau aminarea reformelor. Puteti contribui la incheierea razboiului impotriva drogurilor semnnd petitia AVAZ - END THE WAR ON DRUGS. Au mai ramas 72 de ore si 90 000 de semnaturi penTru a demonstra ca jumatate de milion de oameni din lumea intreaga sustina reforma politicilor in domeniul drogurilor.

SEMNATI PETITIA AICI

COMUNICAT

2011-05-10T11:42:00.000-07:00

Romanian Harm Reduction Network (RHRN) în parteneriat cu Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) iniţiază proiectul „Consumatorii de droguri în arest preventiv - o abordare din perspectiva drepturilor omului”. Proiectul are ca obiectiv conștientizarea factorilor de decizie abilitați cu privire la beneficiile măsurilor orientate către reducerea utilizării arestului preventiv în cazul consumatorilor de droguri din România. Proiectul porneşte de la premisa că, cel puțin în unele cazuri, măsurile terapeutice sunt mai utile decât măsurile privative de libertate şi de la constatarea că măsurile legale alternative privării de libertate sunt doar rareori aplicate în cazuri privind consumatori de droguri.

RHRN şi APADOR-CH îşi propun să realizeze o analiză a situației cu privire la folosirea măsurii arestului preventiv în cazul consumatorilor de droguri atît din punct de vedere al doctrinei şi practicii judiciare româneşti, cât şi din perspectiva situaţiei de fapt, a efectelor concrete în plan individual şi social ce decurg din arestarea preventivă a consumatorilor de droguri.

Proiectul îşi propune şi documentarea cazurilor relevante soluționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la folosirea arestului preventiv în situaţii ce implică consumatori de droguri.

Concluziile studiilor realizate în cadrul proiectului vor fi aduse la cunoştinţă factorilor de decizie, în vederea îmbunătăţirii practicii în domeniu.

Proiectul este finanţat de Open Society Institute.

Contact:
Valentin Simionov - RHRN
Manager de proiect
office.rhrn@gmail.com
Mob. 0733 987 506

Maria-Nicoleta Andreescu - APADOR-CH
Email: nandreescu@apador.org
Tel. 0733 078 721

Comunicat de presă: Zero infecţii noi cu HIV. Zero discriminare. Zero decese legate de S

2011-01-10T04:31:00.000-08:00

Comunicat de presă

Zero infecţii noi cu HIV. Zero discriminare. Zero decese legate de SIDA.

Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor (RHRN) salută iniţiativa lanţului farmaceutic Centrofarm de a răspunde nevoii de prevenire HIV în rândul grupurilor vulnerabile, cu precădere în rândul consumatorilor de droguri, practicantelor sexului comercial și persoanelor adulte fără adăpost.

Centrofarm continuă seria campaniilor gratuite de verificare a stării de sănătate atât în rândul populaţiei generale cât şi în ce priveşte grupurile vulnerabile, atrăgând de data aceasta atenţia asupra riscului de infectare cu HIV asociate unor comportamente la risc precum consumul de droguri şi practicarea sexului comercial.

Compania va oferi gratuit peste 3000 de teste pentru depistarea infecţiei cu HIV asigurând astfel resursele necesare pentru primul pas în lupta cu această boală severă şi o şansă în plus persoanelor identificate ca fiind seropozitive. Studii recente au demonstrat că diagnosticarea precoce creşte considerabil şansele organismului de apărare în faţa bolii, de aceea fiecare secundă contează.

Organizaţiile şi membrii Reţelei Române de Reducere a Riscurilor îşi exprimă disponibilitatea de a dezvolta alături de lanţul farmaceutic Centrofarm o campanie de creştere a vizibilităţii impactului pe care virusul HIV îl are asupra comunităţilor vulnerabile din punct de vedere socio-economic prin derularea unei ample acţiuni de testare rapidă în cadrul acestora. Scopul principal al acestei activităţi îl constituie sensibilizarea opiniei publice cu privire la riscul infecţiei cu HIV dar şi principalele modalităţi prin care se pot reduce riscurile asociate unor comportamente la risc
Implicarea RHRN este fundamentată de expertiza de 10 ani a membrilor săi în derularea de programe de reducere a riscurilor adresate consumatorilor de droguri şi a altor categorii vulnerabile din punct de vedere social, precum şi de impactul înregistrat de aceste programe asupra prevalenţei HIV. În acest interval de timp ONG-urile din domeniu au atins, cu sprijin tehnic şi financiar din partea agenţiilor Naţiunilor Unite şi a Fondului Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei, 39% din populaţia consumatorilor de droguri prin programe de prevenire HIV. În anul 2009, programele de prevenire HIV au atins 7341 consumatori de droguri injectabile (1) dintr-un total estimat la 17 387 persoane (2).

În acest moment, 1% din totalul consumatorilor de droguri injectabile sunt infectaţi cu HIV, iar 80% sunt infectaţi cu virusul hepatitei C. În acest context, considerăm iniţiativa lanţului farmaceutic Centrofarm binevenită pentru creşterea vizibilităţii acestei problematici în rândul populaţiei generale şi conturarea unui răspuns pozitiv a întregii societăţi cu privire la infecţia cu HIV.

Campania „Zero infecţii noi cu HIV. Zero discriminare. Zero decese legate de SIDA!” se va desfăşura pe parcursul lunilor decembrie şi ianuarie in Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Iaşi dar şi în cadrul unor unităţi penitenciare precum: Penitenciarul Oradea, Gherla, Jilava, Giurgiu, Poarta Albă, derularea acestei campanii în mediul penitenciar derulându-se cu sprijinul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Direcţia Medicală.

Centrofarm estimează că mesajele campaniei vor ajunge la peste 3000 de beneficiari, atât prin discuţiile cu specialiştii din organizaţii, cât și prin intermediul materialelor documentare puse la dispoziţie de RHRN.

"Astăzi, din nefericire, infecţia cu HIV/SIDA reprezintă în continuare o ameninţare globală şi una dintre cauzele principale de mortalitate la nivel mondial, iar estimările specialiştilor pentru viitor sunt sumbre, în absenţa unor măsuri rapide, concretizate într-un efort comun al sectorului public, privat şi non-profit. Centrofarm se alătură acestor iniţiative active de informare, de educare şi de prevenire a fenomenului HIV/SIDA în rândul românilor, ca parte importantă a promisiunii companiei: grijă pentru sănătate, grijă pentru frumuseţe. Ne dorim ca prin această campanie să atragem atenţia şi să mobilizăm un numâr cât mai mare de persoane printr-un mesaj ferm şi un apel la solidaritate, dincolo de graniţele zilei de 1 decembrie (ziua mondială HIV/SIDA)” declară Dorin Catană, director general Centrofarm.

........

Despre Centrofarm (www.centrofarm.ro)

Centrofarm este unul dintre cele mai mari lanţuri de farmacii din România, beneficiind de o experiență de peste 75 de ani pe piața farmaceutică din România. Compania deține o rețea de peste 60 de unități farmaceutice în București și în țară, în prezent echipa Centrofarm fiind formată din peste 500 de profesioniști.

WHY LEGALIZE? - conferinta publica despre politicile pe droguri

2010-09-27T14:03:00.001-07:00

Joi, 7 octombrie, RHRN organizează conferinţa publică „Why Legalize?”.

Invitatul special al conferinţei este Jack A. Cole, fost poliţist sub acoperire în cadrul Biroului Narcotice New Jersey.

Pentru mai multe detalii vizitati http://whylegalize.wordpress.com/

COMUNICAT DE PRESĂ

2010-09-14T06:12:00.000-07:00

Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor (RHRN) salută iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a răspunde nevoii urgente de preluare financiară a serviciilor de prevenire HIV adresate consumatorilor de droguri.

Organizaţiile şi membrii Reţelei Române de Reducere a Riscurilor îşi exprimă disponiblitatea de a participa la consultări pe tema elaborării unui program de prevenire HIV adresat grupurilor la risc. Implicarea RHRN este fundamentată de expertiza de 10 ani a membrilor săi în derularea de programe de reducere a riscurilor adresate consumatorilor de droguri şi a altor categorii vulnerabile din punct de vedere social, precum şi de impactul înregistrat de aceste programe asupra prevalenţei HIV. În acest interval de timp ONG-urile din domeniu au atins, cu sprijin tehnic şi financiar din partea agenţiilor Naţiunilor Unite şi a Fondului Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei, 39% din populaţia consumatorilor de droguri prin programe de prevenire HIV. În anul 2009, programele de prevenire HIV au atins 7341 consumatori de droguri injectabile (1) dintr-un total estimat la 17 387 persoane (2).

Conform estimărilor realizate de noi, costul mediu anual al prevenirii HIV şi virusului hepatitic C în rândul consumatorilor de droguri injectabile este echivalentul în lei al sumei de 155 Euro per beneficiar, faţă de 5422 Euro/pacient/an, cât costă tratamentul antiretroviral pentru pacienţii HIV/SIDA(3).

În acest moment, 1% din totalul consumatorilor de droguri injectabile sunt infectaţi cu HIV, iar 80% sunt infectaţi cu virusul hepatitei C (4). În acest context, considerăm iniţiativa Ministerului Sănătăţii binevenită pentru evitarea pericolului unui nou val epidemic ale cărui efecte pot atinge societatea romănească în întregul ei.

Dacă va prelua financiar programele de prevenire HIV pentru consumatorii de droguri, statul român va contribui la menţinerea epidemiei HIV la nivelul actual (sub 1% în populaţia generală) şi va putea evita creşterea costurilor tratamentului HIV/SIDA şi hepatitei C în contextul agravant al crizei economice pe care o traversăm în prezent.

Referinţe:
(1) UNGASS Country Progress Report, Romania, 31 martie 2010.
(2) Raport naţional privind situaţia drogurilor, Agenţia Naţională Antidrog, 2010.
(3) UNGASS Country Progress Report, Romania , 31 martie 2010, p. 9.
(4) HIV, HBV and HCV Behavioral Surveillance Survey among Injecting Drug Users in Bucharest, Romania, UNODC, 2010.

CONTACT:
Valentin Simionov
Romanian Harm Reduction Network
Tel: 0733 987 506
Email: vsimionov@rhrn.ro
valentin_simionov@yahoo.com

Photos: Inside a Romanian Drug House

2010-09-10T07:41:00.000-07:00

Revista TIME a publicat in editia online un material despre Romania care avertizeaza cu privire la iminenta aparitiei unui nou val epidemic HIV. Puteti citi articolul aici: http://www.time.com/time/magazine/article/0,9171,2017055,00.html . Daca pina anul acesta Romania serviciile de prevenire si tratament HIV erau vazute ca un model de buna practica, problemele aparute in ultima perioada o pot transforma intr-un model de politica gresita, un simplu „ASA NU!” Incetarea finantarilor internationale care permiteau desfasurarea programelor de schimb de seringi, epuizarea bugetului pentru tratamentul HIV cu patru luni inainte de incheierea anului, proasta gestionare a problemei drogurilor legale, lipsa de reactie a Ministerului Sanatatii in contextul cresterii cererii pentru serviciile de tratament substitutiv sunt tot atatea argumente in favoarea unei ipoteze pesimiste.

TIME ofera informatii despre situatia actuala si despre ce urmeaza sa se intample in Romania daca autoritatile vor continua sa ignore pericolul.

Articolul contine si un reportaj fotografic socant, ilustrind viata de zi cu zi a consumatorilor de droguri: fuga dupa heroina, injectari in locuri periculoase, mizerie, abandon, boala. Fotoreportaj: http://www.time.com/time/photogallery/0,29307,2017165,00.html

Comunicat de presă: Criză şi în politicile pe droguri: începe o nouă epidemie HIV/SIDA?

2010-06-27T00:07:00.000-07:00

Ziua de 26 iunie este Ziua Internaţională Împotriva Consumului şi Traficului Ilicit de Droguri, prilej cu care guvernele prezintă rezultatele obţinute în combaterea producţiei, traficului şi consumului de droguri. În aceasta zi se discută situaţia de fapt a fenomenului drogurilor, se trag concluzii şi se trasează noi linii de dezvoltare. În această zi ne punem întrebarea: care este situaţia politicilor referitoare la droguri în Romania? Câţi consumatori de droguri avem? Cât de aproape sunt drogurile de familiile noastre şi ce fac instituţiile statului pentru a reduce consecinţele negative ale consumului de droguri?

Din păcate, schimbările recente nu ne îndreptăţesc să fim optimişti cu privire la evoluţia acestui fenomen în ţara noastră. Astăzi constatăm că eforturile depuse în ultimii zece ani de instituţiile statului şi de ONG-uri riscă să fie anulate de incoerenţa măsurilor luate în ultimii doi ani, precum şi de lipsa unei implicări reale a autorităţilor centrale şi locale în sprijinirea serviciilor adresate consumatorilor de droguri. Putem semnala mai multe inconsecvenţe în măsurile aplicate de guvernanţi, fără a face referire la apartenenţa lor politică, ci doar la impactul deciziilor luate:

reorganizarea Agenţiei Naţionale Antidrog în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Romane: IGPR nu poate asigura coordonarea și monitorizarea Strategiei Naționale Antidrog – această situație reprezintă un regres al politicilor din domeniul drogurilor la nivelul anului 2004. Solicităm reînfiinţarea Agenţiei Naţionale Antidrog ca instituţie în subordinea Primului Ministru;
interzicerea a 36 de substanţe comercializate sub numele de substanţe etnobotanice – această măsură nu a avut efectul scontat: ulterior punerii la index a 36 de substanţe psihotrope, distribuitorii activi pe piaţă au înregistrat şi comercializat substanţe care nu se află pe lista substanţelor interzise. Măsurile de interzicere nu sunt o soluţie viabilă: ele duc la permanenta căutare de noi substanţe, dintre care unele au un potenţial dăuător chiar mai mare decât drogurile clasice: marijuana, cocaina, heroina. Legislaţia românească permite controlarea acestor substanţe fără a fi necesară interzicerea permanentă de noi droguri, prin întărirea prezenţei pe teren a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, monitorizarea vânzării de droguri către minori şi amendarea severă a celor care nu respectă normele în vigoare. O măsură eficientă de control a drogurilor este dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu, care permite organelor de anchetă să facă o distincţie clară între consumatori şi traficanţi, putând astfel să se concentreze pe prinderea şi condamnarea celor din urmă;
lipsa implicării statului în susţinerea programelor adresate consumatorilor de droguri inejctabile a căror eficienţă a fost deja demonstrată prin menţinerea unei rate scăzute de infectare HIV în rândul acestora. În data de 30 iunie 2010, contractele internaţionale care permiteau desfăşurarea programelor de schimb de seringi vor înceta. Peste 7000 de consumatori de droguri injectabile vor rămâne fără echipament steril de injectare, ceea ce va constitui premisele pentru apariţia unui nou val epidemic HIV în România. Deşi aceste servicii sunt mult mai ieftine decât tratamentul pentru HIV sau hepatita C, instituţiile statului şi autorităţile locale continuă să ignore avertismentele ONG-urilor cu privire la efectele acestei situaţii. Nu ne dorim să fi avut dreptate, însă ne întrebăm îngrijoraţi cine îşi va asuma răspunderea pentru sutele de cazuri noi de infecţie HIV care ar putea fi evitate?

Organizaţiile grupate în cadrul Reţelei Române de Reducere a Riscurilor (RHRN) doresc să averizeze autorităţile statului şi populaţia generală asupra situaţiei dificile prin care trec serviciile socio-medicale orientate către protejarea cetăţeanului de consecinţele negative ale consumului de droguri şi să-şi pună la dispoziţie experienţa acumulată în ultimii 10 ani în vederea identificării de soluţii eficiente sub aspect social şi economic, în concordanţă cu legislaţia naţională şi cu angajamentele internaţionale asumate de România.

Pentru mai multe informații vă rugăm să contactați Reţeaua Română de Reducere a Riscurilor (RHRN).
Date de contact: Valentin Simionov, director executiv, mob: 0733 987 506, e-mail: vsimionov@rhrn.ro

Politia poloneza in actiune: arestari la marsul pro marijuana din Varsovia, mai 2010

2010-06-01T12:03:00.000-07:00

Sambata trecuta a avut loc the Million Marijuana March in Varsovia, Polonia. Cateva parsoane au fost arestate pentru posesie de droguri in timpul demonstratiei si duse la cea mai apropiata sectie de politie. Dupa incheierea marsului, cativa participanti au mers la sectie pentru a cere eliberarea celor arestati. Iata ce s-a intimplat:

HCLU lanseaza programul de burse pentru jurnalisti „The Dark Side of Drug Policies”

2010-04-12T13:12:00.000-07:00

Hungarian Civil Liberty Union lanseaza programul de burse pentru jurnalisti in cadrul proiectului European Drug Policy Initiative. Programul se numeste “The Dark Side of Drug Policies” - burse pentru jurnalisti interesati sa investigheze probleme specifice generate de implementarea politicilor in domeniul drogurilor in tarile lor de provenienta. Scopul acestor burse este de a constientiza media cu privire la consecintele politicilor antidrog la nivel local si national.

Context
Programul de burse este derulat in cadrul European Drug Policy Initiative (EDPI), un proiect derulat de ONG-uri europene ce are ca scop imbunatatirea politicilor din domeniul drogurilor si promovarea drepturilor omului si a reducerii riscurilor asociate consumului de droguri, vazute ca principii de baza in solutionarea actualelor probleme generate de productia si consumul de droguri. EDPI se deruleaza in 10 state europene: Bulgaria, Cehia, Danemarca, Olanda, Norvegia, Polonia, Romania, Serbia, Suedia si Ungaria. Initiativa este coordonata de Hungarian Civil Liberties Union (HCLU), una dintre cele mai reprezentative organizatii europene ce promoveaza reforma politicilor in domeniu drogurilor. Proiectul este finantat de Open Society Institute (OSI), in cadrul Global Drug Policy Program si de Common Sense for Drug Policy (CSDP).

Termene limita
Termenul limita pentru depunerea aplicatiilor este 10 mai 2010. Jurnalistii selectati urmeaza sa realizeze cite un raport (in limba lor materna) pina la data de 15 iunie. Articolele vor fi traduse in limba engleza si publicate pe website-ul oficial al HCLU de Ziua Mondiala Antidrog (26 iunie).

Anuntul complet poate fi consultat la adresa: http://drogriporter.hu/en/darkside .

ONG-ul care sterilizează consumatorii de droguri

2010-03-21T01:57:00.001-07:00

Project Prevention, asociaţie cunoscută anterior sub numele de Children Requiring a Caring Kommunity (CRACK). a generat un val de controverse prin programul iniţiat acum 16 ani de către Barbara Harris. Organizaţia oferă un stimulent financiar consumatorilor de droguri (în valoare de $300$) pentru sterilizare şi contracepţie şi un bonus de 50$ dacă informează şi alţi consumatori de acest program. CRACK a sustinut o propunere legislativa ce ar fi pedepsit femeile consumatoare de droguri care năşteau. După ce legea a fost respinsă de către statul California, Barbara Harris a început să ofere bani consumatorilor pentru sterilizare şi contracepţie în vederea stopării numărului mare de copii ce se nasc din părinţi consumatori.
În anii ’80 presa americană povestea despre “crack babies” ca despre o generaţie sortită eşecului, cu problemele de sănătate de tipul retardului mintal şi care va reprezenta un pericol pentru societate crescând ulterior infracţionalitatea, în special în oraşele cu populaţie de culoare. Studii ulterioare au dovedit că efectele nocive ale cocainei asupra fetusului au fost mai degrabă deduse ipotetic din percepţii generale şi că ar fi mult mai mici comparativ cu cele ale alcolului si ale tutunului.
Problema generată de Project Prevention este extrem de complexă din cauza efectului de stigmatizare a indivizilor dependenţi de droguri și de stereotipizare a comunităţilor sărace formate din persoane de culoare. În loc să fie subliniată ineficienţa sistemului de sănătate, prin acest stimulent financiar sunt stigmatizate femeile din aceste comunităţi, inducându-se ideea că numai banii le-ar putea face responsabile pentru propria reproducere. Chiar dacă asociaţia susţine că acordă tratament numai persoanelor dependente de droguri, se ştie că sunt incluse în program şi persoane nedependente, alcoolice sau foste alcoolice. O altă acuză importantă ce se aduce acestei instituții este cea de rasism, unii membrii având viziuni de-a dreptul extremiste asupra raselor și controlului populației. Unul din colaboratorii, psihologul Chris Brand, a fost dat afara de la Universiatatea Edinburgh după ce a declarat că pedofilia non-violentă nu este atat de gravă dacă persoanele implicate au un IQ peste mediu și un nivel de educație ridicat.
Acţiunile Barbarei Harris sunt determinate de evenimente personale - dependenţa unor membrii ai familiei, adopția a 4 copii de la o mamă dependentă - însă toate acestea dovedesc o totală lipsă de consideraţie vis-a-vis de mamele dependente, deseori comparându-le cu animale ce trebuie castrate. Mesajele asociaţiei ţintesc numai femeile fără a se lua în calcul şi influenţa bărbaţilor în cazul unei sarcini în cazul unui cuplu de consumatori, aportul său în deciziile luate de parteneră sau de traumele unui viol. De asemenea campaniile publicitare implementate de tipul “nu lăsa o sarcină să-ţi distrugă comportamentul de consumator”, care promovează contracepţia, ignoră cu desăvârşire aspectul riscului major de infectare cu HIV/SIDA în cazul consumatorilor de droguri injectabile.
Ceea ce trebuie să înțeleagă Barbara Harris e că în încercarea ei de a reduce numărul de sarcini al mamelor dependente sau alcoolice, dezumaninzează complet persoanele vulnerabile care chiar ar putea fi ajutate prin programele publice de reabilitare, iar ceea ce e cu adevarat periculos este că atentează la dreptul natural al femeilor de a se reproduce.

(Sursa: http://www.talkingdrugs.org/ngo-that-sterilizes-drug-users)

"Deblocarea fondurilor structurale gestionate de catre AMPOSDRU - M.M.F.P.S."

2010-03-15T08:42:00.001-07:00

Deblocarea fondurilor structurale gestionate de catre AMPOSDRU - M.M.F.P.S.

Raportul dezbaterii pentru modificarea legii 143/2000

2010-03-12T05:36:00.000-08:00

In data de 26 februarie 2010 a avut loc dezbaterea "Optimizarea legislatiei privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri".

Evenimentul a fost organizata la initiativa Presedintelui Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, in colaborare cu Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile si s-a bucurat de participarea a peste 50 de reprezentati ai ONG-urilor si institutiilor de stat cu atributii in reducerea cererii de droguri.

Agenda dezbaterii a fost structurata pe trei puncte:

(a) diferentierea pedepselor pentru posesia si consumul substantelor ilicite in vederea consumului propriu;

(b) solutii oferite de organizatiile non-guvernamentale pentru prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri si a riscurilor asociate;

(c) precizarea in cadrul legislativ a atributiilor institutiilor responsabile cu prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri si a riscurilor asociate

Subiectul discutiilor l-au constituit prevederile legii nr. 143/2000 cu privire la prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.

Organizatiile membre RHRN au sustinut cateva puncte de modificare a legii 143/2000 precum si propuneri de imbunatatire a politicilor actuale in domeniul reducerii cererii de droguri.

In cele ce urmeaza sunt prezentate propunerile realizate de reprezentantii organizatiilor membre RHRN:

(a) diferentierea pedepselor pentru posesia si consumul substantelor ilicite in vederea consumului propriu;

Vorbitori: Marian Preda, Presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice; Costin Militaru (Asociatia Integration), Eugen Hriscu (ALIAT), Valentin Simionov (RHRN)

Art. 4, Lg. nr. 143/2000

eliminarea pedepselor pentru posesie de cantitati mici de droguri si revizuirea anexelor I-III ale legii 143/2000;
stabilirea unor cantitati maxime legale pentru consumul propriu;
diferentierea pedepselor pentru detinerea unei cantitati ce depaseste limita legala in functie de tipul si periculozitatea substantei respective.

Astfel:

pentru drogurile de risc singura masura sa fie includerea in programe de reabilitare;
pentru drogurile de mare risc, primul pas sa fie includerea in programe de reabilitare, ulterior amenda si in ultima instanta detentie.

Art. 16, Lg. nr. 143/2000

specificarea de masuri concrete de protectie a martorilor care ofera informatii despre traficantii de droguri;
introducerea unor diferente care sa permita evaluarea contributiei martorului in functie de rezultatul obtinut: identificarea unui traficant sau identificarea unui consumator.

Urgentarea aplicarii art. 19^1* si art. 19^2* din Lg. nr. 143/2000 ce contin alternative la încarcerarea consumatorilor de droguri, prin dispunerea de masuri terapeutice inaintea adoptarii noului Cod Penal.

(b) solutii oferite de organizatiile non-guvernamentale pentru prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri si a riscurilor asociate;

Vorbitori: Mihaela Stefanescu, Liasson Officer, Romanian Angel Appeal si Catalina Iliuta – Biroul Natiunilor Unite pentru Droguri si Criminalitate / United Nations Office for Drugs and Crime (UNODC)

Pe parcursul ultimilor ani, cea mai mare parte a programelor de prevenire HIV/SIDA in randul consumatorilor de droguri injectabile au fost realizate cu suport financiar international. Intrucat majoritatea finantarilor internationale vor fi finalizate pe parcursul anului 2010 este necesara identificarea unei solutii viabile de continuare a acestor interventii la aceiasi parametrii calitativi;

(c) precizarea in cadrul legislativ a atributiilor institutiilor responsabile cu prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri si a riscurilor asociate

Vorbitor: Maria Georgescu (ARAS)

Responsabilitatea pentru punerea in aplicare a legii 143/2000 trebuie sa revina unei echipe (organism, agentie) multisectoriale (public, societate civila, privat) subordonata Primului Ministru cu rol in coordonarea, monitorizarea si evaluarea punerii in aplicare a legii (norme de aplicare, strategie, plan de lucru, responsabilitati, buget). Implementarea activitatilor de prevenire, tratament si reducere a riscurilor asociate consumului de droguri se va face de catre institutii si organizatii cu expertiza in domeniu pe baza contractarii serviciilor de catre autoritatea centrala si locala, in spiritul unui parteneriat benefic public privat.

Concluzie: In acest moment, in Romania, in ceea ce priveste consumul si traficul de droguri, exista nevoia de imbunatatire a sistemul legislativ si de dezvoltare a capacitatii administrative de a raspunde problematicii determinate de consumul de droguri.

Actiuni ulterioare

In urmatoarea perioada, un grup de lucru va fi organizat sub egida Presedentiei Camerei Deputatilor pentru a analiza toate propunerile aparute in cadrul dezbaterii si pentru a dezvolta un set de actiuni specifice care sa ajute la imbunatatirea actualului raspuns national vis-a-vis de problematica drogurilor.

Dezbatere privind modificarea legii referitoare la prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

2010-02-18T04:29:00.000-08:00

Presedintele Camerei Deputatilor - Doamna Roberta Anastase, invita organizatiile neguvernamentale sa participe la o dezbatere privind prevederile Legii 143 / 2000 pentru prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, lege ce va intra in dezbaterea parlamentara in perioada urmatoare.

Intrucat experienta practica a organizatiilor neguvernamentale in domeniu este un foarte important furnizor al propunerilor de eficientizare legislativa, ONG-urile sunt invitate sa transmita sugestii si propuneri privind modificarea legii mentionate.

Cele trei modificari propuse de reprezentantii Camerei Deputatilor sunt:

1. Diferentierea pedepselor pentru posesia si consumul substantelor ilicite in vederea consumului propriu.

Conform prevederilor legale in vigoare, detinerea de droguri pentru consum propriu este pedepsita cu amenda sau inchisoare de la 6 luni la 2 ani pentru droguri de risc si cu inchisoare de la 2 la 5 ani pentru droguri de mare risc (Lg. 522/2004, art. 1, punct 6). Detinerea de droguri in vederea consumului propriu tine de exercitarea dreptului la viata privata si nu prezinta pericol social in sine. Legea nr. 143/2000 prevede si reducerea la jumatate a pedepsei pentru persoanele care au comis infractiuni legate de regimul drogurilor dar care faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere a altor persoane care au comis infractiuni similare art.16) (Valentin Simionov, Romanian Harm Reduction Network)

2. Revizuirea periodica a listei substantelor aflate sub control conform legislatiei.

Revizuirea periodica a listelor cuprinzand plantele, substantele si preparatele stupefiante si psihotrope, aflate sub control national. In contextul aparitiei si comercializarii de noi produse, ce contin substante si/sau plante cu efect psihoactiv, avand in vedere efectele consumului acestor produse atat din perspectiva sanatatii publice, precum si riscurile sociale asociate acestui fenomen este necesara dezvoltarea unui sistem flexibil si dinamic de identificare (avertizare rapida), monitorizare si punere sub control national, in scopul combaterii traficului si consumului ilicit de droguri. (psih. Daniela Georgescu, A.N.A.)

3. Precizarea in cadrul legislativ a atributiilor institutiilor responsabile cu prevenirea si combaterea consumului ilicit de droguri. ( reglementarea finantarii, programelor, etc).

In legislatie nu sunt precizate exact atributiile fiecarei institutii privind responsabilitatea finantarii si a derularii unor programelor specifice, monitorizarii si controlului, gestionarea unor servicii din programele de prevenire si combatere a consumului ilicit de droguri.

Toate opiniile trimise pana joi, 25 februarie, vor constitui punctul de plecare al discutiilor care vor avea loc in cadrul dezbaterii de vineri 26 februarie, gazduita de Presedintele Camerei Deputatilor - Doamna Roberta Anastase, dezbatere care va avea loc la Palatul Parlamentului – Camera Deputatilor si la care vor participa reprezentanti ai institutiilor statului si ai societatii civile.

Va rugam trimiteti opiniile dumneavostra si confirmarea de a participa la aceasta intalnire pe adresa de email ruxandra.palade@fdsc.ro, utilizand formularul de inregistrare alaturat.

Harm reduction in lume: DanceSafe a lansat kitul de depistare a adulterantilor in pastilele de ecstasy

2009-11-23T12:02:00.000-08:00

DanceSafe, organizatie ce promoveaza reducerea riscurilor asociate consumului de droguri in spatii recreationale (cluburi, party-uri, festivaluri) activa in Statele Unite si Canada, a lansat un kit de depistare a adulterantilor din pastilele de ecstasy. Scopul acetui instrument este prevenirea accidentelor provocate de consumarea falselor pastile de ecstasy, cu continut necunoscut si potential toxic ridicat.
Substanta folosita pentru depistarea substantelor toxice cu efecte similare ecstasy-ului insa mult mai periculoase decat acesta este reactivul Mecke. Aceasta substanta permite in primul rand depistarea DXM-ului (dextrometorfan), prezent in numeroase siropuri de tuse si care, folosit in scopuri recreative si in doze mari, are efecte disociative similare cu ketamina sau PCP-ul si poate produce halucinatii vizuale si auditive, stari de confuzie si voma. Aceste efecte delimiteaza DXM-ul de drogurile consumate in cluburi sau rave-uri.

Scrisoare de protest cu privire la închiderea Staţionarului de Zi Toxicomani din cadrul Centrului de Sănătate Mintală sector 4, Bucureşti

2009-10-08T03:17:00.000-07:00

Noi, organizațiile ce oferă servicii medico-sociale unui număr de peste 5000 de consumatori de droguri
injectabile, grupate în cadrul Rețelei Române de Reducerea Riscurilor (Romanian Harm Reduction Network), protestăm faţă de decizia conducerii Spitalului de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia de a suspenda temporar activitatea Staţionarului de Zi Toxicomani din cadrul Centrului de Sănătate Mintală sector 4.

Dependenţa de heroină / opiacee este o boală cronică, înregistrată în Clasificarea Internaţională a Maladiilor. Tratamentul acestei boli este unul de necesitate, iar consecinţele întreruperii sale pot fi reluarea consumului de droguri ilegale, adică a unor conduite infracţionale.

Conform art. 35 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacienţilor, “pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare. Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unităţi medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare pacienţii au dreptul la serviciile comunitare disponibile.”

Conform art. 39 din Regulamentul de aplicare al Legii 143/2000, programele de substituţie în ambulatoriu pot înceta prin încetinirea progresivă a dozelor, în una dintre următoarele situaţii:
a) persoana în cauză are 3 rezultate pozitive consecutive la controalele periodice privind prezenţa drogurilor ori a metaboliţilor acestora în sânge sau în urină;
b) personalul medical din cadrul programului a luat o decizie în acest sens, datorită comportamentului şi atitudinii necorespunzătoare a pacientului faţă de personal sau faţă de alţi pacienţi ori datorită unei contraindicaţii medicale;
c) la cererea pacientului.

ÎN ACEST MOMENT ESTE NEVOIE DE MAI MULTE CENTRE DE TRATAMENT SUBSTITUTIV, NU DE REDUCEREA, CHIAR ȘI TEMPORARĂ, A OFERTEI DE SERVICII PENTRU ACEASTĂ CATEGORIE DE PACIENȚI.

În situația de față, reorientarea pacienţilor Staţionarului de Zi Toxicomani către serviciile publice și către sistemul privat de tratament nu garantează absorbția integrală a tuturor celor 290 de pacienți. În plus, nu toţi pacienţii pot suporta costurile serviciilor medicale private.

TRIMITEREA A 290 DE PACIENŢI TOXICOMANI CĂTRE ALTE CENTRE ECHIVALEAZĂ CU ÎMPINGEREA LOR ÎNAPOI LA CONSUMUL DE HEROINĂ, ADICĂ LA POSIBILE SUPRADOZE, INFECTARE CU HIV SAU VIRUȘI HEPATITICI, LA COMITEREA DE INFRACŢIUNI.

Apreciem că decizia la care facem referire nu se încadrează în niciuna dintre condiţiile legale şi reprezintă o încălcare gravă a dreptului la sănătate al unor cetăţeni români.

În același timp considerăm că o astfel de măsură reprezintă un pas înapoi în oferirea nediscriminatorie de servicii medicale făcut de un stat membru UE, fapt ce va afecta imagina internațională a României în raportul anual realizat de Oficiul European pentru Droguri și Toxicomanii (EMCDDA), instituție a Comisiei Europene.

Solicităm instituţiilor abilitate ale statului luarea de urgenţă a unei măsuri în conformitate cu prevederile legale şi în spiritul apărării drepturilor omului.

Cu deosebit respect,

Valentin Simionov
Director Executiv
Romanian Harm Reduction Network

Semnează:
ARAS – Asociația Română Anti-SIDA
Fundația Alături de Voi România
Samusocial din România
Asociaţia Integration
Fundația Familia și Ocrotirea Copilului
Fundația PARADA
Promovarea Dreptului la Sănătate
Fundația de Îngrijiri Comunitare
Clinica PsyMotion
Fundația Romanian Angel Appeal

Scrisoare publica de sustinere a Raportului Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice

2009-10-01T06:13:00.000-07:00

Noi, organizatiile ce ofera servicii medico-sociale unui numar de peste 5000 de consumatori de droguri injectabile si 1500 de persoane ce practica sexul comercial, grupate in cadrul Retelei Romane de Reducerea Riscurilor (Romanian Harm Reduction Network), sustinem propunerile Raportului comisiei prezidentiale pentru analiza riscurilor sociale si demografice privind consumul de droguri ilegale, prostitutia si efectele lor asupra raspandirii infectiei cu HIV.

Apreciem ca atentia acordata de presa acestor subiecte raspunde nevoilor societatii romanesti si trebuie continuata prin dezbateri publice in care temele prostitutiei si consumului de droguri sa fie analizate cu participarea specialistilor si a publicului larg. Este de preferat ca aceste teme sa fie discutate dupa alegeri, pentru a se evita folosirea lor in scop electoral. Potrivit Raportului national privind situația drogurilor (Agenția Nationala Antidrog, 2008), in Romania exista peste 300 000 de consumatori de droguri, dintre care cel putin 16 900 sunt consumatori de droguri injectabile. Prostitutia nu este o practica izolata sau ascunsa. Trebuie sa recunoastem ca aceste fenomene exista si nu pot fi controlate doar prin prohibitie si combatere.

In opinia noastra, propunerile referitoare la dezincriminarea consumului de droguri si la legalizarea sexului comercial fac parte din setul general de recomandari ale acestui raport, care se refera la riscurile si inechitatile din societatea romaneasca in general. Din aceasta perspectiva, consideram utile cateva comentarii:

Recomandarile promoveaza protejarea sanatatii publice – propunerile de decriminalizare a consumului de droguri si a prostitutiei decurg din analiza situatiei acestor fenomene. Ele au la baza preocuparea pentru protejarea sanatatii publice prin permiterea accesului consumatorilor de droguri si al practicantelor sexului comercial la servicii medicale si sociale;
Dezincriminare nu inseamna legalizare – dezincriminarea consumului de droguri nu echivaleaza cu legalizarea, ci se refera la schimbarea perceptiei legiuitorului fata de consumatorul dependent de droguri, vazut mai degraba ca bolnav cronic decat ca infractor; ca pacient, nu ca detinut;
Exista optiuni mai ieftine – costurile de intretinere a unui detinut consumator de droguri in penitenciar includ servicii hoteliere, cazare, masa si paza platite pe mai multi ani si sunt cu mult mai mari decat costurile tratamentului medical in regim ambulator;
Inchisoarea nu este o solutie – incarcerarea unui consumator de droguri dependent pentru o infractiune cu grad mic de periculozitate nu reprezinta o solutie eficienta; experienta internationala arata ca, in asemenea situatii, serviciile medicale si sociale sunt mai eficiente: pacientul beneficiaza de suport specializat, nu de cursuri de perfectionare in domeniul infractionalitatii;
A interzice nu inseamna a eradica fenomenul – apreciem ca se impune discutarea unei schimbari legislative care sa clarifice statutul juridic al persoanelor ce practica sexul comercial si sa reglementeze metode de interventie adaptate; suntem de parere ca dezincriminarea prostitutiei reprezinta solutia reala pentru diminuarea factorilor ce le impiedica sa acceseze servicii medicale si sociale sau sa aiba alternative la practicarea sexului comercial;
Avem nevoie de echilibru – consideram ca abordarea consumului de droguri si a prostitutiei doar din perspectiva combaterii nu poate avea rezultatele asteptate; actiunile de combatere trebuie echilibrate cu servicii medico-sociale specializate, care reprezinta o solutie pe termen scurt si mediu cu eficienta demonstrata in majoritatea statelor din Uniunea Europeana;
Avem nevoie de informare – societatea romaneasca are dreptul sa cunoasca evolutia reala a consumului de droguri si a sexului comercial, iar aceasta se poate intimpla prin informare publica si dezbateri traduse in schimbari legislative care sa le permita acestor oameni sa iasa la lumina si sa primeasca ajutorul de care au nevoie.

Bucuresti, 30 octombrie 2009

Semneaza:

Alianta de Lupta Impotriva Alcoolismului si Toxicomaniilor

ARAS – Asociatia Romana Anti-SIDA

Fundatia Alaturi de Voi Romania

Samusocial din Romania

Asociatia Integration

Fundatia Familia si Ocrotirea Copilului

Fundatia PARADA

Promovarea Dreptului la Sanatate

Fundatia de Ingrijiri Comunitare

Clinica PsyMotion

Asociatia Sastipen

Nice People Take Drugs - a altfel de campanie pe droguri

2009-07-04T02:14:00.000-07:00

Dezbaterile publice despre droguri se incheie foarte frecvent cu o concluzie previzibila: pentru a stopa acest flagel trebuie sa realizam (inca o) campanie antidrog. Prin aceata sintagma se intelege o campanie de prevenire construita pe mesaje de propaganda si concentrata in jurul ideii ca drogurile ucid repede si dureros. O astfel de campanie foloseste imagini dure, care sugereaza suferinta, izolarea, angoasa. Deseori se induce ideea ca toate drogurile sunt halucinogene si produc dependenta de la prima utilizare, proiectand “victima inocenta” intr-un univers fictiv, din care nu poate iesi decit cu ajutorul medicilor, al familiei si al religiei. Acest tip de campanie este specific tarilor aflate in stadii incipiente ale evolutiei consumului de droguri sau dominate de un discurs traditionalist si o abordare morala a acestei probleme socio-economice.

Exista insa si state in care publicul este expus la alte mesaje. Un exemplu este campania NICE PEOPLE TAKE DRUGS, desfasurata in Anglia si Tara Galilor. Campania a fost initiata de Release, organizatie nationala cu expertiza in droguri si legislatia din domeniul drogurilor, ce ofera consultanta gratuita si confidentiala pentru public si pentru specialisti. Release promoveaza schimbarea politicii pe droguri a Marii Britanii prin crearea unui nou sistem legislativ bazat pe reguli echitabile si umane in gestionarea consumului de droguri in societate.

Organizatia considera ca prezenta legislatie din domeniul drogurilor va fi privita de generatiile viitoare ca unul dintre cele mai mari dezastre politice din perioada moderna. Acest sistem a generat un numar mult prea mare de abuzuri la adresa drepturilor omului, a esuat in protectia individului, sanatatii publice, a generat coruptie, a discreditat legea si democratia. Daca examinam rezultatele controlului mondial al drogurilor ajungem la o concluzie trista: lupta antidrog ofera o nota de plata pentru o societate aflata in razboi cu ea insasi.

Campania NICE PEOPLE TAKE DRUGS ofera o alta perspectiva asupra problemei drogurilor si aduce in atentia publicului date stiintifice care demonstreaza esecul politicilor actuale, propunand in acelasi timp si alternative politice concrete pentru a recupera si depasi daunele produse de actualul sistem.

20 de traficanti de droguri executati de ziua mondiala antidrog

2009-07-04T01:45:00.000-07:00

In timp ce in Romania aproape nimeni nu stie ca ziua de 26 iunie a fost desemnata international ca zi mondiala de lupta antidrog, in China aceasta poate fi ultima zi din viata unui om. Vineri, 26 iunie 2009, China a executat 20 de oameni pentru trafic de heroina si metamfetamine.

China este una dintre tarile cu cele mai dure politici de combatere a consumului si traficului ilicit de droguri, folosind condamnarea la moarte, tratamentul obligatoriu si munca silnica pe post de metode de descurajare a consumului si traficului de droguri. Odata depistati, consumatorii de droguri sunt incarcerati in centre de tratament unde pot sta si trei ani, desi dezintoxicarea clinica nu dureaza mai mult de trei saptamini. Tratamentul consta in bataie sistematica si repetarea contiua a unor slogane de genul “Drogurile sunt rele, eu sunt rau”, completate cu munca fortata. Odata eliberati, acestia sunt monitorizati printr-un sistem national de date. Conform legislatiei chineze, orice cetatean trebuie sa-si comunice datele de identificare atunci cind se deplaseaza in alte orase decit cel in care domiciliaza. Inchirierea unei camere la hotel se face numai pe baza actului de identitate, care este imediat introdus in acest sistem. Astfel, daca respectivul cetatean este inregistrat ca fost consumator de droguri, politia va veni in citeva ore pentru a-i aplica un test antidrog. Testul este realizat pe probe de urind, asa ca respectiva persoana este dusa la sectie si fortata sa bea cantitati mari de apa, pina poate da probe pentru test. In caz ca testul este pozitiv, se revine la masura de tratament fortat, adica la pina trei ani de incarcerare. Aproximativ 350 000 de consumatori de droguri sunt „internati” in astfel de centre de tratament sau in lagare de munca fortata in China.

China este unul dintre cele 59 de state care continua sa foloseasca pedeapsa cu moartea pentru infractiuni la regimul drogurilor. Populatia consumatorilor de droguri din aceasta tara este estimata la 3,5 milioane de oameni,. In conditiile in care politica antidrog a Chinei si-a intetit duritatea, numarul consumatorilor creste cu o rata anuala de 0,9 – 1,2%.

Pozitia RHRN faţă de inițiativa de modificare a Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

2009-06-29T10:06:00.000-07:00

Deputatul Nicuşor Păduraru (PD-L Iaşi), alături de deputatul Daniel Ştefan Pirpiliu (PD-L, Colegiu 13, sector 3, Bucureşti) au inițiat un proces consultativ orientat către documentarea unui proiect de modificare a legii 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.

Conform acestui proiect de lege, număr de 17 substanțe urmează să fie incluse pe lista substanțelor aflate sub control național, listă formată din cele 4 anexe ale legii 143/2000.

În vederea realizării unui proiect de lege întemeiat, formulăm câteva puncte pe care le supunem atenţiei iniţiatorilor proiectului de lege, specialiştilor din domeniul reducerii cererii de droguri şi publicului larg:

· orice iniţiativă de modificare a legii în sensul includerii sau excluderii unor substanţe în sau din anexele 1-4 ale legii nr. 143/2000 trebuie întemeiată științific sau pusă în acord cu legislațiile altor state din Uniunea Europeană. Cu privire la substanțele vândute în “magazinele de vise”, aceasta înseamnă realizarea unei evaluări a impactului pe care îl are consumul acestor substanțe, pentru a se constata dacă se întrunesc suficiente motive pentru interzicerea acestora.

În egală măsură, analiza legislațiilor statelor din Uniunea Europeană ar putea fi o nouă sursă pentru întemeierea unei decizii juste;

· suntem de părere că politicile care acordă prioritate criminalizării consumului unor substanțe psihotrope al căror pericol nu este demonstrat în dauna cercetării efectelor lor şi a oferirii de servicii adaptate populațiilor afectate (în caz există o astfel de nevoie)[1] pot avea efecte negative pe termen lung, cel mai important dintre ele fiind creșterea consumului de droguri periculoase cum ar fi amfetaminele, cocaina sau heroina;

· pentru ca aceste substanțe să fie incluse în anexele legii 143/2000 trebuie mai întâi demonstrată periculozitatea lor pentru individ, sănătatea sa şi a celor din jurul său, riscul pentru siguranța socială. Statutul de substanțe ilegale ar trebui sa le fie atribuit abia după ce se va putea afirma cu claritate că aceste substanțe sunt mai periculoase decât alte droguri legale, cum sunt alcoolul şi tutunul, substanțe foarte dăunătoare pentru sănătatea individului şi a societăţii precum şi, în cazul alcoolului, pentru siguranța socială;

· aceste remarci sunt valabile numai pentru substanțele comercializate în “magazinele de vise” şi nu se referă la alte substanțe propuse a fi puse sub control, cum sunt ketamina sau precursorii GHB, substanțe aflate sub control şi în alte state europene;

· în ceea ce privește nitritul de amil (poppers), periculozitatea acestei substanțe nu a fost încă demonstrată. Această substanţă nu are un regim juridic special în majoritatea ţările din Uniunea Europeană;

· atât timp cât vânzarea acestor produse este restricţionată sub 18 ani iar populaţia generală are la dispoziţie informaţii obiective despre efectele substanţelor comercializate în “magazinele de vise”, pericolul lor pentru minori este unul foarte redus, eventual mai mic decât cel reprezentat de alcool şi tutun, produse care pot fi procurate mai uşor de un adolescent deoarece sunt vândute în aproape orice magazin alimentar;

· ţinând cont de cele de mai sus, considerăm că o propunere de interzicere a substanțelor din “magazinele de vise” ar trebui să vină abia după ce periculozitatea acestora a fost demonstrată. În momentul de faţă nu există o justificare pentru tratarea acestor substanţe în mod diferit faţă de alcool sau tutun.

[1] Nota explicativă: unele droguri, cum ar fi canabis-ul, khat-ul sau alte produse vegetale nu determină apariţia unor grupuri puternic afectate, cum este cazul consumatorilor de heroină, cocaine sau stimulenţi de tipul amfetaminei.

Teste de depistare a drogurilor disponibile in farmacii

2009-06-29T09:58:00.000-07:00

Nordica Group a lansat produsul Screen Test, un kit de testare rapida pentru depistarea prezentei drogurilor in saliva sau in urina. Testele sunt disponibile in lantul de farmacii SensiBlu si au preturi cuprinse intre 26 – 120 lei.
Pentru o buna informare a tuturor celor interesaţi safolooseasca aceste teste, iata cateva fragmente din prospectul produsului:
• Produsul nu este destinat uzului medical sau pentru diagnostic.
• Nu folositi dupa data de expirare.
• Pastrati caseta cu benzile reactive in ambalajul inchis pana in momentul utilizarii.
• Toate esantioanele trebuie sa fie considerate ca posibil periculoase si trebuie manevrate cu precautii de utilizare corespunzatoare produselor posibil infectioase.
• Dupa utilizare, caseta trebuie eliminata conform normelor locale in vigoare.

Mai multe detalii despre aceste teste se gasesc pe adresa http://www.screenromania.ro/
Testele de depistare a drogurilor se aplica in general pe urina, par, sange, transpiratie sau fluide orale (saliva) pentru a determina prezenta sau absenta uneia sau mai multor substante psihotrope. Cele mai sigure sunt testele care folosesc saliva, deoarece se aplica pe loc si nu ofera posibilitatea falsificarii rezultatului de catre persoana testata. In cazul testelor aplicate pe sange sau urina, rezultatele acestora pot fi influentate daca persoana testata bea 1-2 litri de apa, diminuand astfel concentratia substantei psihotrope sub limita detectabila prin test.

Testele de depistare a drogurilor sunt folosite in general de angajatori sau de institutii ale statului in domenii in care consumul de droguri reprezinta un pericol pentru siguranta publica (de exemplu in companiile aeriene sau in armata). Uneori testele pot da rezultate fals pozitive, ceea ce poate duce la concedierea sau stigmatizarea unui angajat neconsumator de droguri. Testele fals pozitive pot apare atunci cand persoana testata a consumat produse ce contin mac, ulei de canepa sau alte produse alimentare obtinute din plante asemanatoare cu cele din care se extrag unele droguri. Din acest motiv testele pozitive sunt urmate de un nou test de confirmare, fie prin aplicarea unu nou test rapid, fie prin analize specifice de laborator. Statistici realizate in Statele Unite arata ca 5% din testele de urina dau rezultate fals pozitive.

Conform unui studiu independent privind testarea drogurilor la locul de munca realizat in 2004 in Marea Britanie, testarea fortata a unui angajat de catre angajator reprezinta o potentiala violare a dreptului la viata privata. Aceasta concluzie nu se aplica sectoarelor in care consumul de droguri poate afecta siguranta personala. Testarea obligatorie pentru depistarea drogurilor nu este foarte clar reglementata in legislatia europeana.
Mai multe informatii pe Wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Drug_testing

Naloxona salveaza vieti

2009-05-20T01:49:00.000-07:00

The Villager relateaza cum a fost salvat un consumator de heroina de la moarte prin supradoza de catre un prieten care i-a administrat Narcan.

Actiunea se petrecea in cartierul newyorkez Lower East Side, unde functioneaza din 2004 un program de reducere a riscurilor bazat pe ajutorul reciproc intre consumatorii de droguri injectabile. Harm Reduction Coalition, organizatia care a initiat acest proiect, formeaza educatori intre egali proveniti din randul consumatorilor, care deprind tehnici de baza pentru a interveni in cazuri de supradoza si invata cum sa foloseasca Narcanul in acest gen de situatii.

Narcanul (naloxona) este un antagonist opioid care, injectat subcutan sau intramuscular, anuleaza efectul heroinei in corp prin blocarea receptorilor de opiacee din creier pentru 30-90 de minute. In felul acesta se castiga timpul necesar sosirii serviciului de ambulanta si tratarii supradozei. Naloxona nu are alt efect asupra corpului si nu este o substanta toxica.

„Te trezesti pur si simplu, foarte brusc. Nu tii minte ce s-a intamplat si, pentru cateva secunde, nici macar nu stii cine esti”, spune unul dintre consumatorii salvati in mod miraculos cu ajutorul Narcanului (Sursa: The Villager).

Singurul efect neplacut al injectarii naloxonei este aparitia la fel de brusca a sindromului de sevraj, daca respectivul consumator este dependent. Starea de sevraj este una brutala, similara durerilor din cea de a treia zi de abstinenta. Sevrajul dispare odata cu incetarea efectului naloxonei, ceea ce uneori echivaleaza cu reintrarea in supradoza, daca doza de heroina consumata este una foarte mare.

Din 2008, naloxona este disponibila si in Romania, sub formele Narcan (0,4 mg.ml) si Nexodal (0,4 mg/ml), ambele solutii injectabile. Unitatile de urgenta din Bucuresti o folosesc in tratarea supradozei de opiacee, insa naloxona ar putea fi utilizata si de catre consumatorii de droguri care pot „cumpara” timp pretios pentru semenii lor care au intrat in supradoza inainte sau dupa ce au sunat ambulanta. Credinta raspandite printre multi consumatori ca echipajul de ambulanta va sosi la fata locului insotit de politie nu este intemeieata. Conform Serviciului de Ambulanta al Municipiului Bucuresti, echipa de pe ambulanta suna la politie numai atunci cand ii este pusa in pericol siguranta. In caz ca unul dintre prietenii sau apropiatii vostri a intrat in supradoza, sunati imediat la ambulanta. In felul acesta ii salvati viata!

Un articol despre interventia in caz de supradoza si cateva fotografii sunt disponibile la link-ul urmator: http://www.flickr.com/photos/15219204@N00/532698707 .

Cloramina reduce riscurile de transmitere a hepatitei C pe cale injectabila

2009-02-03T13:32:00.000-08:00

Folosirea in comun a seringilor de catre consumatorii de heroina sau alte droguri inejctabile are nenumarate riscuri. Cele mai importante sunt legate de transmiterea unor infectii ca HIV si virusii hepatitelor B si C. Un prim mesaj de reducere a riscurilor este urmatorul: "Nu iti injecta droguri! Daca totusi o faci, evita sa folosesti seringi in comun!"
Cu toate acestea, exista situatii in care un grup de consumatori de droguri are la dispozitie o seringa sau un numar mic de seringi, astfel incit nu poate fi evitata folosirea in comun a acestora. In acest caz, pentru a reduce riscurile de transmitere sau infectare cu HIV sau virusi hepatici este recomandata dezinfectarea seringilor. Metodele de dezinfectare depind de solutiile disponibile: apa, spirt sau alta solutie ce contine alcool etc. Experimente recente arata ca cea mai eficienta metoda de curatare a unei seringi folosite este clatirea ei cu cloramina(engl. bleach, fr. eau de Javel).
Mai multe detalii pot fi aflate accesand:

Untitled Consequences - concurs de afise si scurt metraje

2009-02-03T13:27:00.000-08:00

Hungarian Civil Liberty Union (HCLU) organizeaza un concurs de scurt metraje si afise in cadrul unei campanii de constientizare cu privire la obiectivele de 10 ani ale politicilor internationale de control in domeniul productiei, traficului si consumului de droguri. Pentru mai multe informatii, puteti consulta link-ul: http://uk.youtube.com/watch?v=s6R1yzZ_nq4

Cerere de oferta: Materiale informative in format pliant

2008-08-11T03:18:00.000-07:00

Romanian Harm Reduction Network (RHRN), organizatie nonguvernamentala care activeaza in domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri, cauta ofertant de servicii pentru crearea si tiparirea unui total de 58 000 pliante informative in proiectul “Iniativa 38”, ce vizeaza prevenirea infectarii cu HIV in randul detinutilor din sistemul penitenciar romanesc.

Activitatea face parte din cadrul proiectului Initiativa 38, implementat de RHRN cu sprijinul a patru organizatii partenere, in cadrul Rundei 6 de finantare a Fondului Global de Lupta Impotriva HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei.

Pentru mai multe informatii, puteti accesa adresa http://rhrn.ro/index.php?t=45&i=9

Cerere de oferta: Videoclip de promovare a testarii voluntare HIV in randul detinutilor

2008-08-11T03:16:00.000-07:00

Romanian Harm Reduction Network (RHRN), organizatie nonguvernamentala care actioneaza in domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri cauta un realizator de spoturi video pentru crearea si producerea unui videoclip de 30 sec – 1 min in care sa fie promovata testarea voluntară HIV in randul detinutilor din penitenciarele din Romania. Clipul va fi folosit ca modalitate de promovare a testarii voluntare HIV in randul detinutilor, ca parte a proiectului “Initiativa 38”, implementat de RHRN cu sprijinul a patru organizatii partenere, prin care se urmareste prevenirea infectarii cu HIV printre detinutii din 38 penitenciare din Romania.

Pentru mai multe informatii, puteti accesa adresa http://rhrn.ro/index.php?t=45&i=8

Cautam echipa pentru BD

2008-04-07T03:48:00.000-07:00

Cautam echipa pentru crearea unui material informativ despre riscurile de infectare cu HIV la detinutii din penitenciare, sub forma de banda desenata. Materialul va ajunge la detinuti in cadrul unui proiect de educatie legat de transmiterea HIV, ITS si consumul de droguri.

Material alternativ de informare

Termeni de referinţă

Obiectiv: crearea unui material alternativ de informare in vederea prevenirii transmiterii HIV si a altor infectii transmisibile pe cale sexuala sau sanguina in rindul detinutilor din sistemul penitenciar romanesc.

Bugetul proiectului: 5,000 EURO (finantare din cadrul proiectului “Initiativa 38 – proiect de prevenire HIV in penitenciare”, finantat de Fondul Global de Lupta impotriva HIV/SIDA, Tuberculozei si Malariei.

Bugetul include costurile de productie, creatie, tiparire.

Date tehnice:

Forma: banda desenata

Dimensiune: 48 pagini sau 64 pagini, reprezentind banda desenata si text cu informatii legate de HIV si consumul de droguri (4 pagini)

Format: A4

Tiraj: 2000 ex.

Public: detinutii din sistemul penitenciar romanesc

Cerinte specifice:

Scenariu original – tema scenariului: comportamente cu risc de infectare sau transitere HIV/hapatite/ITS, droguri, sexualitate, infractionalitate, violenta, excludere.

Personajul principal este un tinar care comite o infractiune si ajunge in detentie. Stilul sau de viata include mai multe comportamente la risc pe care pe parcurs ajunge sa le constientizeze si sa le controleze. Comportamentele de risc si consecintele lor pot fi introduse si prin personaje secundare. Scenariul imbina informatiile educative cu elemente de actiune si suspans.

Stil desen - realist
Continut: materialul necesita aprobarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP); materialele informative folosite in cadrul penitenciarelor nu trebuie sa contina imagini sau texte ce ar putea incita la violenta sau alte comportamente considerate pariculoase in mediul penitenciar.
Culoare: nu exista cerinte specifice – produsul poate fi alb-negru sau color
Echipa: scenarist, desenator, colorist (formula aceasta va avea prioritate la selectie)

Conditii:

Toate drepturile de autor apartin contractorului (RHRN) pe o durata de doi ani, dupa care revin autorului / autorilor pe termen nelimitat;
Numele autorilor este publicat pe produs si in toate celelalte materiale referitoare la acest produs;
50 de exemplare sunt distribuite autorilor, care pot folosi produsul pentru a-l promova in cadrul festivalurilor sau evenimentelor de gen, cu conditia de a informa contractorul pe durata a doi ani de la publicare.

Beneficii:

Toata logistica necesara producerii materilului informativ (masa de desen, instrumente de desenat, tusuri/culori etc.) este asigurata de contractor;
Logistica ramane in posesia autorilor dupa incheierea contractului;
Autorii sunt remunerati cu sume stabilite in functie de costurile de productie, dintr-un total minim de 500 Euro;
RHRN ofera sprijin tehnic pentru realizarea acestui material: consultanta pe domeniul reducerii riscurilor, alte informatii utile. Scenaristul selectat se va putea documenta pentru realizarea scenarului folosind informatii de specialitate din domeniul reducerii riscurilor, va putea discuta cu specialisti din domeniu si cu detinuti (accesul in penitenciare va fi facilitat de RHRN cu acceptul ANP).

TERMEN LIMITA DE EXECUTIE

Materialul de informare va fi executat in 10 saptamini de la data semnarii contractului, dintre care:

2 saptamini – realizarea conceptului si a scenariului
6 saptamini – realizarea benzii desenate propriu-zise
2 saptamini – evaluarea materialului, aprobarea tiparirii
2 saptamini – tiparire

Onorariile autoriilor vor fi achitate la incheierea lucrarii.

TERMEN LIMITA DE DEPUNERE A PORTOFOLIILOR: 15 MAI 2008

Procedura de selectie:

Scenaristi: CV si doua scenarii / concepte pentru banda desenata, tinind cont de termenii de referinta
Desenatori / coloristi: portofoliu - patru planse scanate (color sau alb-negru)

Criterii de selectie:

Scenaristi:

Structura scenariului, relevanta lui fata de termenii de referinta, originalitate.

Desenatori:

Stil
Calitatea executiei
Incadrarea in pagina
Originalitate

Coloristi:

Calitatea executiei

Pentru materialul de fata este preferata colorarea manuala; in eventualitatea in care nu vor fi primite portofolii de acest tip, vor fi acceptate materiale colorate pe calculator.

Contact:

Valentin Simionov

Project manager

Mobil: 0743 035 233

E-mail: valentin_simionov@yahoo.com

office.rhrn@gmail.com

Web: www.rhrn.ro

Stagii practice in Bucuresti

2008-02-14T14:54:00.001-08:00

A doua parte a proiectului care a vizat cresterea competentei profesionistilor care lucreaza cu CDI a constat in stagii de practica la serviciile din Bucuresti, o experienta care s-a anuntat si dovedit in final extrem de utila.

In saptamana 28 ianuarie – 2 februarie 5 stagiari care au participat la primul curs teoretic de la Bran au venit la Bucuresti pentru a cunoaste “pe viu” serviciile care se adreseaza direct CDI.
Cei 5 au fost Ileana Truica – ARAS Timisoara, Claudia Petrescu – ARAS Iasi, Mihaela Olteanu – ADV, Oana Ignat – ARAS Constanta si Meiral Amet – ARAS Constanta.
Prima zi a fost dedicata vizitelor la ARENA, CAIA Pantelimon, Integration si ARAS . Fiecare vizita a insemnat o prezentare a serviciului (facuta de unul din angajati) si o discutie libera despre cum functioneaza acesta. La ARAS un membru al echipei de teren a prezentat activitatea de outreach prin prisma experientei proprii.
Incepand cu ziua a 2a fiecare participant a fost distribuit in cate un serviciu unde a ramas pentru urmatoarele 3 zile - Claudia Petrescu la CAIA Pantelimon, Ileana Truica la Integration, iar Oana Ignat si Meiral Amet la centrul fix de schimb de seringi al ALIAT.
Dupa 3 zile de practica stagiarii au vizitat Clinica de dezintoxicare de la spitalul Obregia unde au stat de vorba cu un pacient si cu personalul medical, apoi CAIA Obregia, Centrul Risc Minim al ALIAT si CAIA Pericle.

In a doua saptamana a stagiului( 4-8 februarie) au fost invitati 5 angajati ANA: de la CPECA Timis - Ileana Maruta, CPECA Dolj -Gabriel Albastroiu, CPECA Cluj – Corina Nistor, CPECA Iasi - Isabelle Cobzaru, CPECA Constanta - Alexandra Vasilescu.
Cei 5 au urmat in prealabil cursul teoretic de Harm Reduction de la Bran sau Predeal.
Urmarind in mare acelasi program de vizite si stagii ca primul grup , acestia au facut practica la CAIA Pantelimon, CAIA Obregia, ARAS - outreach, ARENA, ALIAT si CAIA Pericle.

Evaluarea finala a ambelor grupe de stagiu a confirmat utilitatea experientei practice in formare. Contactul direct cu CDI din postura ofertantului de servicii ajuta la intelegerea concreta a nevoilor consumatorilor si modului in care se poate lucra cu acestia. Pe de alta parte “infiltrarea” printre cei care asigura functionarea unui serviciu ofera insighturi care nu se pot transmite teoretic despre cum ar trebui conceput un astfel de serviciu, do’s and dont’s.

Training Harm Reduction Predeal 23-26 ianuarie

2008-02-14T14:50:00.000-08:00

Intre 23 si 26 ianuarie, RHRN a sustinut cel de-al doilea curs teoretic din cadrul proiectului "Building capacity of service providers in HIV prevention among injecting drug users".
Agenda a fost similara cu cea a primului curs (de la Bran) iar trainerii au fost, in prima zi, Bogdan Glodeanu – ALIAT si Valentin Simionov – RHRN. Ei au prezentat principiile si serviciile Harm Reduction, programele de schimb de seringi si outreach. Cursantii invitati au venit, ca si la primul curs, din toata tara, atat din ONGuri cat si din institutii de stat (ANA, Penitenciare, Spitale) in numar de 20.
In ziua urmatoare Dr Adrian Abagiu a vorbit despre tratamentul de substitutie si despre actiunea HIV in organism iar Liana Velica a acoperit partea de consiliere pre si post testare HIV si informatiile despre riscurile/caile de transmitere.
Lucian Suditu (ANA) a prezentat colectarea datelor si sisteme de raportare.
Jocul de rol pe tema infectarii cu HIV din ultima zi a trainingului a fost foarte apreciat de majoritatea cursantilor.
Feedbackurile obtinute prin intermediul formularelor de evaluare afirma ca trainingul a fost util, a adus informatii noi si folositoare in lucrul cu CDI.
Daca doriti sa consultati Agenda acestor cursuri va rugam sa ne scrieti la office.rhrn@gmail.com.

Training Harm Reduction Bran, 16-19 decembrie

2008-02-13T03:43:00.000-08:00

Prima activitate din proiectul "Building capacity of service providers in HIV prevention among injecting drug users" finantat de UNODC a fost trainingul de 4 zile (16-19 decembrie) de la Bran, la care au fost invitati profesionisti care lucreaza cu CDI din toata tara: ARAS Timisoara, Craiova si Iasi, CPECA Timisoara si Iasi, Penitenciarele Dolj si Iasi, IJP Dolj, IJP Timis, IJP Iasi, Spitalele de psihiatrie Jebel si Socola.Intregul proiect urmareste imbunatatirea competentelor in lucrul cu CDI ale profesionistilor din toata tara, iar acest training s-a axat pe insusirea principiilor si tehnicilor de Harm Reduction. Trainerii au fost Costin Militaru si Valentin Simionov.

Training Harm Reduction Predeal, 25-29 noiembrie

2008-01-21T23:52:00.000-08:00

In cadrul proiectului finantat de UNICEF am organizat un training de Harm Reduction pentru noii membri ai retelei, 5 zile intensive de curs ( orele 10-18).

In prima zi Valentin Simionov a prezentat Reteaua de Reducere a Riscurilor, contextul mondial in care se plaseaza infectia cu HIV/SIDA in Romania si contextul national in care se plaseaza grupurile cu risc mare de infectare.

In a doua zi Cristina Fierbinteanu(ARAS) a prezentat modele de outreach si interventie, Valentin Simionov a enumerat cateva teorii explicative ale consumului de droguri, s-a discutat despre stadiile de schimbare ale consumului de droguri si s-au organizat jocuri de rol.

Liana Velica a prezentat in cea de a 3a zi a cursului metode de testare si consiliere pre si post testare HIV. Cu ajutorul unui joc, scara HIV, in care caile de infectare trebuiau ordonate dupa gradul de risc, "elevii" au invatat sa evalueze corect pericolul de infectare.

In a 4a zi Costin Militaru a explicat cursantilor principiile tratamentului de substitutie si notiuni medicale despre compozitia si efectul drogurilor.

Seara s-au proiectat filme pe tema consumului de droguri.

Ultima zi a fost dedicata recapitularii notiunilor si oferirii diplomelor.

Au participat "elevi" de la ALIAT, ARAS, ADV Iasi, SamuSocial, Integration, Spitalul de Boli Infectioase Cluj, Penitenciarul Ploiesti, CPECA Galati.

Training Harm Reduction Bran, 16-19 decembrie

2008-01-21T23:40:00.001-08:00

Prima activitate din proiectul Building capacity of service providers in HIV prevention among IDUs, finantat de UNODC a fost trainingul de 4 zile (16-19 decembrie) de la Bran, la care au fost invitati profesionisti care lucreaza cu CDI din toata tara: ARAS Timisoara, Craiova si Iasi, CPECA Timisoara si Iasi, Penitenciarele Dolj si Iasi, IJP Dolj, IJP Timis, IJP Iasi, Spitalele de psihiatrie Jebel si Socola.

Intregul proiect urmareste imbunatatirea competentelor in lucrul cu CDI ale profesionistilor din toata tara, iar acest training s-a axat pe insusirea principiilor si tehnicilor de Harm Reduction.

Trainerii au fost Costin Militaru si Valentin Simionov.

Seminar Regional Counting Lives-focus on substitution treatment, 2-4 decembrie, Bucuresti

2008-01-21T22:42:00.000-08:00

Counting Lives 2, al doilea seminar regional focusat pe tratamentul de substitutie a reunit intr-o sala de conferinte de la Crowne Plaza reprezentanti ai Serbiei, Albaniei, Bosniei si Hertegovinei, Ungariei, Sloveniei, Kosovo, Bulgariei si ai IHRA(International Harm Reduction Association) din Londra. Timp de 2 zile s-au prezentat rapoarte de tara si s-a discutat despre posibile rezolvari ale problemelor fiecarei tari. La discutii au participat si Catalina Iliuta - din partea UNODC si Schona Schonning de la EHRN(Eurasian Harm Reduction Network).

Din Romania au fost prezenti Adela Sleam de la CPECA Timis, Roxana Brici de la CPECA Cluj si Marius Sapariuc de la CPECA Iasi, Corina Trascalie de la Administratia Nationala a Penitencirelor, Bogdan Glodeanu de la ALIAT.Dna Maria Georgescu, presedinta RHRN, a deschis Seminarul impreuna cu Valentin Simionov. Au mai vorbit Gabi Cicu ca reprezentant ANA si Mihaela Rosca despre activitatea CSM 4.

In a doua zi s-au organizat 2 grupuri de lucru care au incercat sa identifice piedicile in calea cresterii numarului de servicii si a calitatii lor. Reprezentantii fiecarei tari au alcatuit o lista cu dificultatile intalnite in propria tara, pentru a ajunge in final la o suma de probleme comune. Scopul acestui exercitiu a fost propunerea de solutii pentru surmontarea acestor probleme la nivel regional.

Seminarul a facut parte din proiectul "Prevenirea transmiterii HIV la adolescentii cu risc inalt de infectare din Romania" finantat de UNICEF si implementat de RHRN.

Cum incepem 2008

2008-01-09T02:37:00.000-08:00

La inceputul 2008 RHRN lucreaza pentru proiectul “Building capacity of service providers in HIV prevention among injecting drug users” finantat de UNODC. Proiectul a inceput in 15 noiembrie 2007 si pana la sfarsitul 2007 s-a materializat intr-un training de principii si tehnici de Harm Reduction pentru 20 de profesionisti care lucreaza sau este probabil sa lucreze cu CDI. Trainingul a durat 4 zile, la Bran. Diplomele au fost eliberate de RHRN in parteneriat cu ANA.

Anul acesta, in luna ianuarie, vom organiza al doilea training cu aceeasi tema si durata, cu locatia in Bucuresti pentru alti 20 de profesionisti din toata tara.

Trainingul va fi urmat de doua stagii de practica in serviciile de Harm Reduction din Bucuresti. 10 persoane (cate 5 participanti la fiecare training) vor experimenta, timp de 4 zile, lucrul cu CDI intr-un serviciu de schimb de seringi, metadona sau outreach.

Data limita de incheiere a proiectului este stabilita pentru 15 februarie 2008.

Anunt INTEGRATION

2007-11-30T08:21:00.000-08:00

În urma deciziei NR. 141 din 12 noiembrie 2007 și în conformitate cu prevederile art. 12, alin. (2) din Anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr 1024/2004 Asociația INTEGRATION a fost acreditată ca furnizor de servicii sociale pentru Centrul de informare și consiliere pentru persoanele toxico-dependete cu următoarele activități:

- Identificarea nevoilor sociale individuale sau de grup
- Servicii de informare pentru persoanele din grupurile vulnerabile
- Consiliere socială
- Consiliere psihologică
- Socializare și petrecerea timpului liber
- Conștientizare și sensibilizare socială,

de către Comisia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale a Municipiului București, președinte domnul Mihai Rapi.

Intalniri si traininguri INTEGRATION

2007-11-30T08:18:00.000-08:00

Participări întâlniri și traininguri:

În perioada iulie – noiembrie 2007 membrii echipei INTEGRATION au participat la diverse întâlniri și traininguri atât naționale cât și internaționale:

- Drug Use and Roma Communities: A Regional Conversation – București: subiectul principal al seminarului a fost acela al modului de abordare a serviciilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri adresate persoanelor de etnie roma din Europa Centrală si de Est, întâlnirea fiind organizată de OSI Public Health Program cu ajutorul ARAS printre participanți numărându-se reprezentanți din România, Macedonia, Slovacia, Bulgaria, Portugalia, Serbia, Ucraina, Lituania si OSI New York.

- „Fonduri Structurale pentru capital uman 2007-2013. Scriere de proiecte”. Cursul a fost organizat de către Agenţia Naţionala Antidrog şi au fost invitaţi mai multi reprezentanţi ai organizaţiilor nonguvernamentale angrenate în desfăşurarea programelor de prevenire şi reducere a efectelor consumului de droguri cât şi reprezentanţi ai CPECA-urilor din ţară. Scopul acestui curs a fost să se cunoască modul de utilizare a managementului ciclului proiectului pentru pregătirea şi implementarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale şi de Coeziune; cadrul legislativ şi instituţional al României, documentele programatice; paşii pe care trebuie să- i parcurgă un solicitant pentru obţinerea finanţării; cererea de finanţare; documentaţia conexa solicitată la depunerea cererii de finanţare; evaluarea unui proiect; circuitul pe care îl urmează documentaţia pentru obţinerea finanţării şi organismele care intervin în evaluarea acesteia.

- Reducerea Riscurilor Asociate Consumului de Droguri : curs de formare de formatori – CNPDS București : în cadrul acestui curs două persoane din cadrul Asociației INTEGRATION au fost acreditate ca formator de formatori de către Ministerul Sănătății Publice.

- Conferinta Internationala “Impreuna – pentru drepturile celor dezavantajati” – Galați. Obiectivul principal al conferiței a fost acela de a lansa manualul cu modelele de bune practici în advocacy privind persoanele cu dizabilități din România, Bulgaria și Belgia.

Ultimile activitati INTEGRATION

2007-11-30T08:11:00.000-08:00

Începând cu luna iulie 2007 Asociația INTEGRATION derulează cu sprijin financiar GFATM două programe care se adresează în principal consumatorilor de droguri din București:

1. Prevenire HIV în rândul consumatorilor de droguri - OUTSIDE - scopul acestui proiect este să dezvolte şi să extindă serviciile de prevenire şi îngrijire oferite consumatorilor de droguri injectabile din România, urmărindu-se în special creşterea accesului la echipamente injectabile sterile, consilierea psiho-socială, consilierea pentru reducerea riscurilor asociate injectării, precum și referire la alte servicii existente.

2. Let’s Talk about Rights - obiectivul urmărit în cadrul acestui proiect este creşterea accesului populaţiei vulnerabile la serviciile de prevenire şi tratament – prin identificare şi documentarea cazurilor de încălcare a drepturilor consumatorilor de droguri injectabile, cât şi prin iniţierea unor dezbateri având ca subiect principal drepturile consumatorilor de droguri injectabile. Printre activităţile propriu-zise se numără: monitorizarea presei, efectuarea unor studii de caz, advocacy pentru drepturile omului şi în special pentru cele ale consumatorilor, sesiuni informative, forum de discuţii privind problemele consumatorilor.

Tot in cadrul acestui proiect este realizată, si va putea fi disponibilă începând cu luna decembrie 2007, pagina web a asociației: www.integration.org.ro, pagină care va oferi posibilitatea tuturor celor interesați de problematica drogurilor din România să se informeze și sa intre în contact, prin intermediul forumului de discuție, atât cu membrii organizației cât și cu alte persoane ale căror interese sunt comune.

O altă activitate pe care Asociația INTEGRATION o desfășoară este realizarea unui grup de suport care se adresază în principal consumatorilor de droguri care se află în momentul actual în tratament de menținere pe metadonă.
Scopul, urmărit de INTEGRATION şi implicit de cei care coordonează grupul de suport al acestei organizaţii, este să ofere consumatorilor sprijinul psihologic necesar pentru a depăşi momentele de criză – în special izolarea la care-i supune dependenţa, să-i responsabilizeze şi socializeze, grupul funcţionând adesea ca o oglindă în care fiecare se poate privi aşa cum apare în ochii celorlalţi. De aceea, pe lângă întâlnirile săptămânale cu actuali şi foşti consumatori, întâlniri în care au loc discuţii propriu-zise pe teme alese împreună cu membrii grupului, INTEGRATION mai asigură şi consiliere făcută de un specialist în domeniu.
Această activitate susţinută poate oferi celor implicaţi şansa de a se redescoperi şi de a da existenţei lor un nou sens. Consilierea are în vedere rezolvarea unor probleme specifice precum: luarea deciziilor, posibile soluţii în caz de criză, îmbunătăţirea relaţiilor cu ceilalţi.

Întâlnirile se ţin o dată pe săptămână la sediul INTEGRATION, durata unei întâlniri fiind de o oră şi jumătate. Acestea urmăresc:

1. socializarea;
2. conştientizarea problemei;
3. căutarea unei soluţii împreună cu consumatorul.

Se deschide un nou centru pentru CD - ALIAT

2007-11-30T08:03:00.000-08:00

ALIAT si Agentia Nationala Antidrog, cu sustinerea Spitalului de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" vor deschide in luna noiembrie a acestui an un nou centru destinat consumatorilor de droguri.

Noul centru va avea ca focus al activitatilor sale consumatorii de heroina care vor putea beneficia aici de servicii integrate, inclusiv substitutie-mentinere pe agonisti opiacei (suboxona si metadona).

Centrul va avea acces direct din afara spitalului, pe strada Moldovita, si va oferi gratuit servicii consumatorilor de droguri.

ALIAT a subcontractat in acest centru servicii de consiliere si psihoterapie in cadrul carora va aplica tehnicile si tipurile de interventie pilotate pana acum cu succes in cadrul proiectului AlcoHelp ajustate specific pentru consumatorii problematici de alcool.

ALIAT face in acest fel un pas inainte in strategia sa de dezvoltare ca organizatie nonguvernamentala ofertanta de servicii care acopera intreaga plaja de interventii, de la prevenirea primara la tratament si harm reduction, pentru o multitudine de tipuri de substante si consumatori, precum si servicii de cercetare si instruire pentru profesionistii din domeniul sanatatii.

Dr. Eugen Hriscu

Centrul Risc Minim - ALIAT

2007-11-30T07:56:00.000-08:00

Centrul Risc Minim, ofera sprijin pentru consumatorii de droguri si este unul dintre proiectele Asociatiei Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor. În cadrul centrului, echipa de proiect desfăşoară mai multe activităţi, în principal cu consumatorii de droguri injectabile.

Scopul proiectului răspunde nevoii de servicii în ceea ce priveşte reducerea riscurilor legate de consumul de droguri injectabile. Proiectul îşi propune ameliorarea stării de sănătate în rândul CDI din Bucureşti, prin prevenirea şi micşorarea riscurilor asociate consumului de substanţe psihoactive.

Activităţile proiectului:

1. Schimbul de seringi şi distribuirea altor echipamente de injectare
2. Distribuirea materialelor informative
3. Consiliere socială, psihologică şi juridică
4. Referire către servicii medicale, sociale, juridice, şi orice alte servicii ce se adresează CDI.

Începând din lunile iulie - august, echipa s-a înnoit: lucrează tot patru lucrători sociali, dar doi dintre ei sunt noi şi este angajat un asistent social, cu normă întreagă.

Am avut o perioadă de patru luni în care am putut efectua, CDI-lor doritori, teste rapide pentru virusul hepatitei C şi HIV. Majoritatea beneficiarilor au fost interesaţi de aceste testări rapide şi încă mai sunt interesaţi dintre cei care nu şi-au efectuat aceste teste.

Asistentul social face de câte ori este necesar referiri către alte servicii, în special spre CPECA, şi acompaniament spre servicii, dacă beneficiarul doreşte. De obicei în dialogul cu beneficiarii, asistentul social, cât şi lucrătorii sociali pornesc discuţia de la o problemă pe care o simte beneficiarul ca fiind prioritară, deci nu neapărat legată de consumul de substanţe psihoactive. Referirile către alte servicii se fac în funcţie de situaţia beneficiarului, în funcţie de ce doreşte sau are nevoie să facă în legătură cu consumul de heroină. Dialogul cu beneficiarii, în special cel purtat de asistentul social se sprijină pe tehnici frecvent utilizate în lucrul cu consumatorii de droguri, care au la bază interviul motivaţional şi etapele procesului schimbării.

Considerăm importantă relaţia pe care o poate lega oricare din persoanele din echipa de proiect cu beneficiarii. Astfel aceştia renunţă treptat la atitudinea suspicioasă (prezentă mai ales la primul contact) şi încep să aibă încredere în serviciu.

Ultimile activitati ARAS

2007-11-30T07:25:00.000-08:00

Activitati desfasurate in perioada august - noiembrie 2007:

- construirea unui puzzle de 1000 de piese impreuna cu clientii in decurs de 1 saptamana;

- am primit studenti de la facultatea de sociologie - psihologie in practica; centrul a fost vizitat de cei de la OSI si de doua studente la asistenta sociala din Belgia, carora le-au fost descrise serviciile oferite de DROP -IN;

- grup de suport, moderat de Veronica Broasca, a carui tema de discutie a fost: cum m-am apucat sa consum si experiente care m-au marcat. Printre cei care au participat la grup s-a numarat Oana Enache - educator intre egali;

In perioada 1 ianuarie - 29 noiembrie 2007 numarul total de clienti diferiti este de 470.
In lunile aprilie, mai, iunie numarul total de contacte a fost de 520, dintre care 492 CDI.
In luna august numarul total de contacte a fost 339, dintre care 245 CDI;
In luna septembrie numarul total de contacte a fost 420, dintre care 287 CDI;
In luna octombrie numarul total de clienti - CDI a fost 346.

Ce facem acum

2007-11-30T07:05:00.000-08:00

In aceasta perioada RHRN se apropie de finalul proiectului “Transmiterea HIV la adolescentii cu risc din Romania”, desfasurat cu sprijinul tehnic si financiar al UNICEF incepand din mai 2007. De-a lungul celor 7 luni am sustinut numeroase activitati, dintre care cele mai importante sunt:

Un training de formare de formatori pentru farmacisti, in urma caruia 13 farmacisti si 3 membri RHRN au dobandit competenta de formatori in harm reduction. Trainingul a fost realizat in colaborare cu Colegiul Farmacistilor din Romania si creditat cu 16 puncte de educare si formare continua.

In continuarea acestei activitati au fost derulate alte trei traininguri adresate farmacistilor din Timisoara, Iasi si Constanta, ocazie cu care o parte dintre proaspetii formatori au putut sa aplice aptitudinile si cunostintele dobandite.

O alta activitate de impact a fost desfasurarea a doua runde de intilniri de advocacy in Bucuresti, Timisoara, Constanta si Iasi. Obiectivul acestor intilniri a fost conectarea resurselor existente la nivel local in vederea dezvoltarii unor interventii adaptate nevoilor adolescentilor cu risc crescut de infectare HIV, beneficiarii finali ai acestui proiect.

Rezultatele sunt disponibile in rapoartele intilnirilor. Evenimentele s-au bucurat de interesul actorilor implicati in dezvoltarea serviciilor de harm reduction din cele patru locatii. Prima intilnire din Iasi a fost deschisa de Gheorghe Nechita, Primarul Municipiului, iar cea de a doua – de Dl. Prefect Padurariu.
In Constanta ambele intilniri au avut loc la sediul CPECA Constanta si s-au bucurat de sprijinul Prefectului Danut Culetu.
Intilnirile de la Timisoara s-au desfasurat in Sala Mare a Prefectului Judetului si au reunit peste 20 de institutii si organizatii diferite.
Aceste evenimente nu ar fi fost posibile fara sprijinul deosebit de valoros al advocacy officerilor cu care am colaborat la nivel local : Alina Paduret (ADV Romania), Ladislau Csimer (ARAS Timisoara) si Cristian Iftene (ARAS Constanta).

La sfarsitul lunii noiembrie am tinut la Predeal cursul cu tema - Harm reduction – metode şi tehnici de lucru – pentru noii membri ai retelei. Organizatia Samusocial din Romania a fost recent invitata sa faca parte din Romanian Harm Reduction Network. Alaturi de specialistii din Samusocial, la curs au participat membri ai Retelei (Integration, ADV Romanian, ALIAT, ARAS) si profesionisti din cadrul altor organizatii – CPECA Galiati, Spitalul de Boli Infectioase Cluj Napoca, Penitenciarul cu Regim Inchis Ploiesti.

La data postarii acestui mesaj pregatim Seminarul regional "Counting lives 2 - Regional Focus on Substitution Treatment”, la care vor participa si vorbi profesionisti din Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Bosnia si Hertegovina, Kosovo, Albania, Serbia, Slovenia, Lituania, Marea Britanie si Romania. Seminarul are loc intre 3 si 4 decembrie la hotelul Crowne Plaza din Bucuresti si face parte din acelasi program desfasurat cu sustinerea UNICEF.

Din 15 noienbrie 2007 am demarat un al doilea proiect, finantat de UNODC, prin care intentionam sa informam si instruim institutii ale statului si ale societatii civile in dezvoltarea serviciilor de harm reduction, printr-o serie de traininguri adresate profesionistilor din mai multe zone ale tarii.

In curand va putea fi accesat site ul RHRN unde veti gasi mai multe informatii.