Este nevoie de o schimbare în politicile române în domeniul drogurilor!

De aproape 20 de ani, România se confruntă cu fenomenul consumului de droguri. Dacă la început am fost doar o rută pentru trafic, în timp, țara noastră a devenit piață pentru consum. Total nepregătiți și neinformați, generația care își trăia adolescența și prima tinerețe la sfârșitul anilor ’90 a devenit prima generație de sacrificiu. Ei au fost primii care au trăit moartea și supradozele, infecțiile cu HIV și Hepatită C, toată degradarea umană care vine o dată cu adâncirea dependenței. În tot acest timp, Statul român a investit minimal în servicii de prevenire și tratament și maximal în represiunea și pedepsirea consumatorilor. În 2016, iată rezultatele acestor politici:

• Cvasi-absența programelor complexe, bazate pe dovezi (nu concursuri de desene) de prevenire a consumului de droguri în școală și familie;
• Nu există nici măcar un singur centru de tratament al dependenței de droguri la minori;
• Dublarea la fiecare patru ani a consumului de droguri în populația tinerilor de 15 ani (conform ESPAD);
• Epidemie de HIV în populația consumatorilor de droguri (conform UNAIDS, 2014 a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de HIV, 755, din care 21% la consumatori de droguri);
• Inexistența până la această dată a unei curricule de studiu universitară sau post-universitară prin care medicii și psihologii care practică în România să poată identifica și trata competent dependențele de substanțe;
• Atitudinea iresponsabilă a statului român la sfârșitul anilor 2000 față de copiii și tinerii aflați în situație de stradă prin care a permis, atunci, vânzarea legală a drogurilor prin intermediul unor societăți comerciale legal înregistrate și plătitoare de impozite și care, acum, refuză în continuare să-și asume responsabilitățile și consecințele – legale și financiare – ale propriei incurii;
• Accesul la servicii de sănătate pentru prevenirea și tratamentul bolilor transmisibile și al bolilor mintale nu este posibil pentru cetățenii României care nu sunt asigurați și nici nu pot demonstra că nu au venituri.

În aceste condiții dramatice, organizațiile nonguvernamentale care au dezvoltat în acești ani programe eficiente și au implementat idei inovatoare se văd tot mai izolate și mai incapabile să facă față din lipsa fondurilor de orice fel. Este un element încurajator faptul că la finalul anului trecut a fost aprobată Hotărârea de Guvern nr. 695/2015 privind aprobarea Programului de interes național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri care prevede finanțarea acestor programe ale structurilor guvernamentale și nonguvernamentale. Pe de altă parte, suntem profund îngrijorați de întârzierea de către Agenția Națională Antidrog a începerii procedurilor în cadrul acestui Program de interes național, la aproape 6 luni de la începerea anului.

În aproape toate țările europene, politicile de stat s-au orientat spre prevenire și tratament, limitând drastic rolul poliției și penitenciarului în gestionarea unei probleme (consumul de droguri) care privește în primul rând sănătatea publicului și sănătatea individului. Rezultatele au fost cel mai adesea încurajatoare: prevenirea este eficientă atunci când este realizată de profesioniști, iar tratamentul este mai ieftin și mai productiv pentru societate decât încarcerarea. Este timpul și pentru România să oprească politicile represive care nu fac decât să alimenteze cercul vicios care se creează atunci când dependenții sunt considerați infractori. Este timpul să investim în prevenire și tratament!

Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor

Conferința de presă „Consumatorii de droguri din România - Sprijin vs pedepse”, luni 27 iunie, ora 16, la Hub-ul Cetățeniei Active București

Asociația Română de Reducere a Riscurilor organizează luni 27 iunie, ora 16, la Hub-ul Cetățeniei Active București (Biblioteca Națională, Bd. Unirii nr. 22, sector 3), o conferință de presă în cadrul campaniei mondiale de sprijin pentru persoanele afectate de consumul de droguri „Support. Don’t punish”. Campania este îndreptată către schimbarea politicilor privitoare la droguri astfel încât acestea să fie centrate pe sănătate și pe drepturile omului. Începută în 2013, când s-a desfășurat în 41 de orașe, iar în 2015 a avut loc în 160 de orașe din întreaga lume. În România, anul trecut manifestarea a avut loc la Muzeul Țăranului în parteneriat cu Asociația Carusel. A fost prezentată piesa de teatru „Voi n-ați văzut nimic” (spectacol creat de Alexandru Fifea, David Schwartz și Cătălin Rulea în urma morții lui Daniel Dumitrache în arestul Secției 10 de poliție din București pe 4 martie 2014) și s-a discutat despre discriminarea grupurilor vulnerabile (consumatori de droguri, persoane fără adăpost, lucrătoare sexuale, persoane de etnie roma), despre lipsa de acces la servicii medicale și de asistență socială dedicat acestora și modele europene de reducere a riscurilor (camerele de consum de droguri din Frankfurt).

Lipsa de acoperire a serviciilor și intrarea pe piață a substanțelor noi cu proprietăți psihoactive („etnobotanicele”) sunt factori care au dus la o epidemie HIV în rândul consumatorilor de droguri din România.

Analiza comparativă a evoluției numărului de infectări noi cu HIV la consumatorii de droguri injectabile raportat la numărul de seringi distribuite și intrarea pe piață a etnobotanicelor (substanțe noi cu proprietăți psihoactive – SNPP) indică: 1) explozia infectărilor cu HIV odată cu apariția SNPP pe piață și cu scăderea numărului de seringi distribuite; 2) scăderea numărului de infectări după creșterea numărului de seringi distribuite. Scăderea cazurilor noi de consumatori de droguri seropozitivi în statistica CNLAS vine și pe fondul lipsei de acces la servicii: o parte dintre consumatorii de droguri nu își pot face testul HIV de confirmare pentru că nu au asigurare medicală.

Prevenirea infectărilor cu HIV este de 12 ori mai ieftină decât tratamentul pentru HIV:

Costul seringilor pe an pentru 6.000 de consumatori de droguri injectabile	Costurile la care se ajunge dacă nu se dau seringi – tratamentul pentru HIV
500 euro/an/client	6.000 euro/an/pacient
3.000.000 euro/an	36.000.000 euro/an
Economie de vieți omenești și 33.000.000 euro/an	-
1 km de autostradă în versiunea cea mai ieftină	12 km de autostradă

Sprijinirea consumatorilor de droguri prin finanțarea serviciilor de reducere a riscurilor ameliorează o gravă problemă de sănătate publică cu cheltuieli minime.

Vorbitori:

- Dragoș Roșca (Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor): Mesajul campaniei „Support. Don’t punish”. Prezentarea documentelor votate de către Adunările Generale ale Națiunilor Unite ce au avut ca teme anul acesta drogurile și HIV;

- Cristina Fierbințeanu (Asociația Română Anti-SIDA): Accesul consumatorilor de droguri la serviciile de asistență;

- Ionuț Jugureanu (Fundația Parada): Copiii străzii și etnobotanicele.

 

Informații suplimentare: Dragoș Roșca, Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor, 0726389604, drosca@rhrn.ro

Chestionarul Forumului Societății Civile în domeniul drogurilor cu privire la implicarea societății civile în crearea politicilor privitoare la droguri - termen-limită: 9 septembrie 2016

Este foarte important ca mesajul organizațiilor din domeniul drogurilor să fie auzit în forumurile naționale și internaționale. Civil Society Forum on Drugs (CSFD) e o platformă cuprinzătoare pentru un dialog structurat între Comisia Europeană și organizațiile societății civile care sprijină crearea de politici și implementarea acestora pe baze practice.

Actualmente, CSFD cercetează implicarea societății civile în politicile naționale privitoare la droguri. În acest scop a fost creat un chestionar pentru a înregistra opiniile organizațiilor societății civile din Europa. Completarea chestionarului nu durează mai mult de 20 de minute și poate fi accesat aici sau prin copierea adresei https://www.surveymonkey.com/r/53NMHL7 în browser. Scopul este de a înregistra opiniile cât mai multor organizații ale societății civile din Europa.

Puteți contribui la această inițiativă și distribui acest mesaj organizațiilor care ar putea fi interesate. Termenul-limită pentru completare este 9 septembrie 2016. Ar fi perfect dacă ați putea participa în timp util pentru a vă asigura că mesajul organizației dvs este auzit.

Informațiile colectate vor fi folosite în cadrul unui raport pentru CSFD în care:

· va apărea o analiză a implicării societății civile în crearea politicilor naționale;

· vor fi evidențiate strategiile care funcționează în domeniul implicării societății civile, astfel încât organizațiile să poată adopta modele funcționale;

· vor fi descrise legăturile dintre structurile naționale și cele ale UE, astfel încât să poată fi folosite de către organizații;

· vor fi făcute recomandări concrete către Comisia Europeană privitor la o implicare eficientă a societății civile la nivel național.

Raportul nu va menționa respondenții la chestionar. Puteți completa chestionarul aici până pe 9 septembrie 2016.
Mulțumim pentru timpul acordat. Răspunsurile dvs vor contribui la o mai bună înțelegere a căilor prin care organizațiilor societății civile se implică în politicile privitoare la droguri și la ameliorarea acestora. Pentru detalii suplimentare, puteți scrie la civilsocietysurvey@gmail.com.

Completați chestionarul „Flash PrEP Europe”

 

„Flash PrEP Europe” este un proiect de cercetare comunitară coordonat de AIDES, Coalition PLUS și Universitatea din Amsterdam, implementat în România de către ARAS – Asociația Română Anti-SIDA. Acesta vizează evaluarea cunoștințelor cu privire la terapia preventivă pre-expunere (PrEp) și  a atitudinii/ interesului persoanelor cu vulnerabilitate față de infecția cu HIV cu privire la această metodă de prevenire  a transmiterii HIV, deja disponibilă în unele țări europene.

Populațiile-țintă ale proiectului sunt: bărbați care fac sex cu bărbați, cupluri serodiscordante, migranți, lucrători sexual, utilizatori de droguri psihoactive, transsexuali, persoane cu vârsta peste 18 ani. De ce este relevantă cercetarea pentru beneficiarii persoane afectate de HIV, CDI, persoane care practică sexul comercial, persoane LGBT? Pentru că strânge date despre o nouă metodă de prevenire – Flash PrEp –, care ar putea să le fie utilă și de interes. Veți afla mai multe amănunte pe măsură ce completați chestionarul.

Persoanele care vor fi de acord să completeze chestionarul vor rămâne anonime (nu se vor salva și păstra nici un fel de date personale). 

Puteți completa chestionarul aici (puteti alege limba din meniul dreapta-sus).

Raportul „Alternatives to public injecting”, 2016, Harm Reduction Coalition

 

Harm Reduction Coalition a publicat un raport privitor la camerele de injectare (experiența din Germania, Australia, Canada):

http://harmreduction.org/wp-content/uploads/2016/05/Alternatives-to-Public-Injection-report.pdf

Concurs de postere pe teme legate de consumul de droguri (data-limită: 15 martie 2016)

Drogreporter organizează concurs de postere pe teme legate de consumul de droguri (camere de consum, încarcerare, stigmatizare, HIV etc.). Premiile sunt de 800, 500 si 200 de dolari pentru primele trei postere alese. Mai multe detalii pe http://drogriporter.hu/en/postercontest

„Dreptate pentru Dinte!”. Raport privind documentarea abuzurilor forțelor de ordine

Asociația Carusel, împreună cu RHRN – Romanian Harm Reduction Network, au lansat azi, 15.10.2015, Raportul „Dreptate pentru Dinte!”. Documentul prezintă rezultatele activităților de documentare și sesizare a abuzurilor reprezentanților forțelor de ordine în rândul persoanelor aparținând unor grupuri vulnerabile (persoane care consumă droguri, practică sexul comercial, trăiesc pe stradă și/sau trăiesc cu HIV). Acest proiect s-a derulat în memoria lui Gabriel Daniel Dumitrache, zis Dinte, în vârstă de 26 de ani, decedat în data de 4 martie 2014, în garajele Secției 10 Poliție din București.

Activitățile de documentare, sesizare și monitorizare a abuzurilor reprezentanților forțelor de ordine au fost derulate timp de un an, în perioada 01.10.2014 – 30.09.2015, în mai multe zone din București. O echipă a Carusel a petrecut aproximativ o mie de ore pe stradă, în parcări și în apropierea secțiilor de poliție, în încercarea de a documenta abuzurile forțelor de ordine asupra persoanelor care aparțin unor grupuri vulnerabile.

Ana Mohr lucrează la Carusel și este una dintre persoanele care au contribuit direct la documentarea cazurilor prezentate în raport: La început oamenii erau suspicioși, nu le venea să creadă că cineva se interesează de problemele pe care le au cu agenții de poliție. Am descoperit poveștile lor legate de abuzurile poliției, iar la scurt timp am început să le observ direct, pentru că multe se desfășurau sub privirile mele.

Cazurile de abuz sunt greu de demonstrat, multe victime renunță pe parcurs

Concluziile raportului “Dreptate pentru Dinte!”, declară Marian Ursan, Directorul Executiv al Asociației Carusel, indică faptul că nimic nu s-a schimbat. Reprezentanții forțelor de ordine continuă să bată, să umilească, să amenințe și să discrimineze, în special persoanele care provin din rândurile grupurilor vulnerabile și marginalizate, dar și jurnaliști sau persoane integrate socio - economic. O persoană care se consideră victima unui abuz al forțelor de ordine are mult de lucru pentru a demonstra că i-au fost încălcate drepturile. Martori, înscrisuri, certificate medico-legale și multe drumuri. Fără asistența juridică specializată, multe persoane renunță.

Cu toate acestea, raportul scoate la suprafață o serie de abuzuri

G.D. are 37 de ani și pentru a-și câștiga existența lucrează ca parcagiu, de obicei în zona Străzii Ilfov. În seara zilei de 11 februarie 2015, în jurul orei 20:00, acesta se afla în zona Palatului CEC, la intersecția dintre Str. Ilfov și Str. Mihai Vodă. După ce l-au legitimat, i-au făcut proces verbal și i-au dat amendă, unul dintre agenții de politie care il opriseră pe G.D. a vrut să-l lase să plece, dar colegul său a insistat să fie dus la secție. Odată ajuns la secție, G.D. a fost obligat să se dezbrace de la brâu în jos, până la chilot, iar în momentul în care era cu pantalonii în vine, agentul care a insistat ca el să meargă la secție a început să-l lovească cu bastonul de cauciuc (tompha). Victima susține că a fost lovit aproximativ 20 de minute peste mâini, spate, brațe, picioare, genunchi și tălpi, și a fost pus să facă alternativ flotări și genuflexiuni.

A.C. are 35 de ani și a fost consumator de droguri timp de 12 ani, iar din anul 2014 se află în tratament substitutiv cu metadonă; din luna noiembrie 2014 a început tratamentul antiretroviral (ARV). Acesta deține o pensie de invaliditate de gradul I, cu însoțitor, și o pensie de handicap de gradul II. Pe data de 10 iunie 2015, în jurul orei 15:00, A.C., împreună cu un cunoscut, a fost oprit de patru jandarmi, îmbrăcați în civil. După ce A.C. i-a prezentat unui jandarm pastilele de metadonă pe care le avea asupra lui și cele două rețete, unul dintre jandarmi l-a întrebat dacă mai deține și alte substanțe. A.C. i-a răspuns că trăiește cu HIV și că are tratamentul antiretroviral la el. În acest moment, un alt jandarm a început să strige Ce, bă, ai SIDA?, îndeajuns de tare cât să fie auzit de cei din jurul lor. Când A.C. i-a cerut să vorbească mai încet, jandarmul i-a replicat: Și ce, bă, ți-e rușine cu ce ai?. Medicamentele ARV au fost confiscate, sub suspicinea că au conținut stupefiant. Autorii raportului consideră că atât comportamentul violent al jandarmilor, cât și privarea de tratament a lui A.C. reprezintă rele tratamente.

Nu doar cei vulnerabili devin victime ale poliției

Ștefan Mako este un jurnalist afiliat Casei Jurnalistului, o comunitate de reporteri care publică reportaje și investigații în mediul online. Timp de mai multe luni, Ștefan Mako a investigat moartea lui Dinte. Pe data de 02.03.2015, acesta se afla la intersecția dintre Str. Ilfov și Str. Mihai Vodă.

[...]Agent de politie: Eu îți spun așa, din punctul meu de vedere, că te-am văzut prima dată: pur și simplu, am o problemă cu voi, cu rasa voastră! (n.r. etnia maghiară). Dacă te prind la parcare, te execut! Pe tine personal! Deci am fost foarte umilit de rasa voastră la noi în țară! Am fost foarte umilit! Te execut la lege! Nu altceva, să zici că am ceva cu tine, să te iau la bătaie! Nu, să zici că sunt aici șmecher că sunt în România! Nu!

Ștefan Mako: Și eu sunt tot în România!

Agent: Legal te fac! Legal, vă dau la TVR! Da’ vă și spun de ce, motivu’: ca să vă duceți... tu la rândul tău, să le mai spui la zece: „Bă, uite că s-au pus românii pe noi! Vor să ne facă rău”. Legal! Nu e frumos, fraților, să veniți la noi în țara să ne spuneți că nu vorbiți românește! [...]

Recomandările raportului sunt variate și încep cu necesitatea modificării măsurii administrative de conducere a persoanelor la sediul poliției, astfel încât acestea să fie mai puțin expuse abuzurilor pe drum către și în secțiile de poliție; sancționarea disciplinară a agenților împotriva cărora s-au făcut plângeri penale și eliminarea practicii de a menține în funcție, în contact direct cu publicul, polițiștii acuzați de purtare abuzivă. De asemenea, raportul recomandă dotarea tuturor secțiilor de poliție cu sisteme de supraveghere video, inclusiv în subsoluri, în curți sau alte spații în care polițiștii pot comite abuzuri, dar și instruirea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la drepturile omului, antidiscriminare, HIV și TBC.

Concluzii

• Cazurile de abuz documentate confirmă vulnerabilitatea persoanei condusă administrativ la sediul poliției, întrucât aceasta este lipsită de orice mijloc de apărare (închiderea telefoanelor mobile în cazurile G.D. și A.C.), inclusiv de garanțiile procedurale oferite de codul de procedură penală privind dreptul de a fi apărat de un avocat din oficiu sau ales;
• Deși s-a depus o plângere împotriva unui coleg de-al lor, ceilalți colegi din cadrul secției nu par să fie afectați: după ce a depus o plângere penală împotriva unui polițist de la Secția 17, G.D. a declarat că un alt agent din cadrul aceleași secții l-a pălmuit, când i s-a părut că G.D. încerca să anunțe un lucrător din cadrul Carusel că se află în secția de poliție;
• Există în continuare situații în care atât agenții de poliție, cât și cei de jandarmerie, discriminează pe bază de etnie (cazul G.D. și cazul Ștefan Mako), infectare HIV (cazul A.C.) și orientare sexuală (cazul A.R.). Apreciem că aceste cazuri ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru Ministerul Afacerilor Interne în privința selectării, pregătirii și evaluării polițiștilor;
• Considerăm că practicile abuzive ale reprezentanților forțelor de ordine, de pedepsire a unor comportamente ale persoanelor, sunt frecvente: atât G.D., pentru că a „îndrăznit” să afirme că va face reclamație atunci când a fost amenințat cu bătaia, cât și V.B, pentru că a refuzat legitimarea, au fost victime ale violențelor agenților de poliție. Reamintim reprezentanților forțelor de ordine că dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane și degradante este un drept absolut.

Recomandări

• Întreprinderea demersurilor de către IGPR pentru modificarea măsurii administrative a conducerii persoanelor la sediul poliției, astfel încât persoanele să fie mai puțin expuse abuzurilor pe drum către și în secțiile de poliție;
• Sancționarea disciplinară a agenților împotriva cărora s-au făcut plângeri penale și eliminarea practicii de a menține în funcție, în contact direct cu publicul, polițiștii acuzați de purtare abuzivă, practică care este incompatibilă cu prevederile Convenției europene a Drepturilor Omului;
• Dotarea tuturor secțiilor de poliție cu sisteme de supraveghere video, inclusiv în subsoluri, în curți sau alte spații în care polițiștii pot comite abuzuri. De asemenea, o altă opțiune ar putea fi dotarea agenților de poliție și jandarmerie cu camere video pe toată perioada exercițiului funcțiunii.
• Formarea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la drepturile omului și antidiscriminare;
• Formarea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la transmiterea, prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase, în special HIV, hepatite și TBC;
• Formarea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la dinamica consumului de droguri, programele de prevenire HIV/Hepatite/TBC și de reducere a riscurilor, inclusiv a importanței tratamentului substitutiv cu metadonă în cazul foștilor consumatori de droguri.

 

Puteți accesa rezultatele proiectului la adresele de mai jos:

Raportul proiectului „Dreptate pentru Dinte!”

Comunicat de presă

Pliantul „Ce faci dacă te ia poliția”

 

Lansarea raportului reprezintă o activitate din cadrul proiectului „Dreptate pentru „Dinte”!”, desfășurat de către CARUSEL, în parteneriat cu RHRN, în perioada 01.10.2014 – 30.09.2015. Scopul proiectului este de a promova respectarea drepturilor omului în secțiile de poliție prin documentarea cazurilor de abuz și prin sesizarea acestora.

Acest proiect este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanțat de Trust for Civil Society în Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

 

FARA SIGURANTA SI FARA INCREDERE – CONFERINTA DE PRESA 15.10.2015

 

Asociatia Carusel, impreuna cu RHRN – Romanian Harm Reduction Network, va invita la evenimentul de lansare a raportului „Dreptate pentru Dinte!”, joi, 15 octombrie 2015, ora 11:00, la Hotel Europa Royale, Str. Franceza nr. 60 (Centrul Istoric, langa Hanu’ Manuc).

Raportul prezinta activitatile de documentare, sesizare si monitorizare a abuzurilor reprezentantilor fortelor de ordine. Activitatile au fost derulate timp de un an, in perioada 01.10.2014 – 30.09.2015, in mai multe zone din Bucuresti. In acesta perioada, o echipa a Carusel a petrecut aproximativ o mie de ore pe strada, in parcari si in apropierea sectiilor de politie, in incercarea de a documenta abuzurile fortelor de ordine asupra persoanelor care apartin unor grupuri vulnerabile.

Initiativa are la baza cazul parcagiului Daniel Dumitrache (26 de ani), zis Dinte, care, la data de 4 martie 2014, a decedat in garajele Sectiei 10 Politie din Bucuresti. Intarzierea cu 3 zile a publicarii comunicatului DGPMB privind decesul lui Dinte este, in opinia organizatiei, un indiciu ca s-a incercat musamalizarea cazului. Dupa denuntul penal facut de APADOR-CH, s-a inceput anchetarea politistului abuzator pentru lovituri cauzatoare de moarte.

Concluziile raportului „Dreptate pentru Dinte!”, care va fi lansat joi, indica faptul ca nimic nu s-a schimbat. Reprezentantii fortelor de ordine continua sa bata, sa umileasca, sa ameninte si sa discrimineze, in special persoanele care provin din randurile grupurilor vulnerabile si marginalizate (parcagii, consumatori de droguri, persoane care practica sexul comercial, persoane fara adapost etc.), dar si jurnalisti sau persoane integrate socio–economic.

Alaturi de organizatori, la aceast eveniment vor participa reprezentanti ai organizatiilor care apara drepturile omului, jurnalisti, victime ale abuzurilor politiei si jandarmeriei, precum si, speram, reprezentanti ai fortelor de ordine.

Pentru mai multe informatii si confirmari, persoana de contact este Ana Mohr, telefon: 0742 157 627; e-mail: ana.mohr@carusel.org.

Lansarea raportului reprezinta o activitate din cadrul proiectului „Dreptate pentru „Dinte”!”, desfasurat de catre Asociația Carusel, in parteneriat cu RHRN, in perioada 01.10.2014 – 30.09.2015. Scopul proiectului este de a promova respectarea drepturilor omului in sectiile de politie prin documentarea cazurilor de abuz si prin sesizarea acestora.

Acest proiect este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civica, program finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile.

Bucharest's Drug-Addicted Roma Are Being Left to Rot (articol de Max Daly)

http://www.vice.com/read/romanias-drug-addicted-roma-are-being-left-to-rot-456

Un pacient acuză patru jandarmi că i-au pus viața în pericol (COMUNICAT DE PRESĂ)

16.07.2015

Patru jandarmi din cadrul batalionului II al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului București sunt acuzați de rele tratamente de un bărbat (A.C.), căruia i-au confiscat abuziv pastilele de metadonă și tratamentul ARV pentru HIV.

A.C. are 35 de ani și a fost consumator de droguri timp de 12 ani, iar din septembrie 2014 se află în tratament substitutiv cu metadonă la Centrul de Reducere a Riscurilor ARENA București din cadrul I.N.B.I. Matei Balș. În anul 2013, A.C. a fost diagnosticat cu HIV, iar în luna noiembrie 2014 a început tratamentul antiretroviral (ARV) la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş”.

În data de 10.06.2015, în jurul orei 15:00, A.C. a fost oprit în zona Unirii, împreună cu un coleg din școala generală, de patru jandarmi îmbrăcați în civil. Aceștia i-au confiscat lui A.C. șapte pastile de metadonă, deoarece au considerat că rețetele pentru metadonă pe care le avea la el nu erau valabile. Rețetele, emise de Centrul ARENA, erau datate cu 01.06.2015 și 08.06.2015.

De asemenea, cei patru jandarmi i-au confiscat lui A.C. alte patru pastile ARV și trei pastile LIV52, sub suspiciunea că acestea conțin stupefiante. Jandarmii au predat în aceeași zi pastilele și rețetele confiscate Biroului de Combatere a Crimei Organizate (B.C.C.O.) București – Serviciul Antidrog, unde a fost deschis un dosar penal pe numele lui A.C.

Victima a povestit reprezentanților CARUSEL cum a fost înjurat și amenințat cu bătaia de jandarmi; aceștia au început să strige pe stradă că are SIDA când le-a justificat de ce avea asupra lui pastilele ARV. În incinta sediului B.C.C.O., când A.C. le-a cerut jandarmilor sa îi înapoieze pastilele ARV pentru că trebuia să își administreze tratamentul, i s-a răspuns „Sidosule, ce mă interesează că pierzi tu o schemă?... Scăpăm țara de un sidos!”. Cele două organizații au realizat un raport detaliat asupra cazului A.C.

CARUSEL și APADOR-CH consideră că A.C. a fost victima unor abuzuri. Atât comportamentul violent al jandarmilor, cât și privarea lui A.C. de tratament medical reprezintă rele tratamente.

Victima (A.C.) a depus o plângere penală împotriva celor patru jandarmi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a fost trimisă spre soluționare Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

CARUSEL și APADOR-CH solicită Parchetului Militar să deruleze o anchetă efectivă cu privire la faptele jandarmilor. De asemenea, solicităm Inspectoratului General al Jandarmeriei să dispună urgent o anchetă cu privire la abuzurile celor patru jandarmi, cât și măsuri pentru ca lucrătorii Jandarmeriei să fie instruiți cu privire la antidiscriminare, transmiterea, prevenirea și tratamentul HIV, precum și obligația de a asigura continuitatea tratamentului substitutiv pentru foștii consumatori de droguri.

Pentru mai multe informații:

Marian Ursan

Director Executiv, Asociația Carusel

Tel./Fax: 031 425 78 97

E-mail: marian.ursan@carusel.org

Inițiativa Asociației Carusel împotriva abuzurilor reprezentanților forțelor de ordine reprezintă o activitate din cadrul proiectului „Dreptate pentru „Dinte”!”, desfășurat de către CARUSEL, în parteneriat cu RHRN, în perioada 01.10.2014 – 31.07.2015. Scopul proiectului este de a promova respectarea drepturilor omului în secțiile de poliție prin documentarea cazurilor de abuz și prin sesizarea acestora.

Acest proiect este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.