„Dreptate pentru Dinte!”. Raport privind documentarea abuzurilor forțelor de ordine

Asociația Carusel, împreună cu RHRN – Romanian Harm Reduction Network, au lansat azi, 15.10.2015, Raportul „Dreptate pentru Dinte!”. Documentul prezintă rezultatele activităților de documentare și sesizare a abuzurilor reprezentanților forțelor de ordine în rândul persoanelor aparținând unor grupuri vulnerabile (persoane care consumă droguri, practică sexul comercial, trăiesc pe stradă și/sau trăiesc cu HIV). Acest proiect s-a derulat în memoria lui Gabriel Daniel Dumitrache, zis Dinte, în vârstă de 26 de ani, decedat în data de 4 martie 2014, în garajele Secției 10 Poliție din București.

Activitățile de documentare, sesizare și monitorizare a abuzurilor reprezentanților forțelor de ordine au fost derulate timp de un an, în perioada 01.10.2014 – 30.09.2015, în mai multe zone din București. O echipă a Carusel a petrecut aproximativ o mie de ore pe stradă, în parcări și în apropierea secțiilor de poliție, în încercarea de a documenta abuzurile forțelor de ordine asupra persoanelor care aparțin unor grupuri vulnerabile.

Ana Mohr lucrează la Carusel și este una dintre persoanele care au contribuit direct la documentarea cazurilor prezentate în raport: La început oamenii erau suspicioși, nu le venea să creadă că cineva se interesează de problemele pe care le au cu agenții de poliție. Am descoperit poveștile lor legate de abuzurile poliției, iar la scurt timp am început să le observ direct, pentru că multe se desfășurau sub privirile mele.

Cazurile de abuz sunt greu de demonstrat, multe victime renunță pe parcurs

Concluziile raportului “Dreptate pentru Dinte!”, declară Marian Ursan, Directorul Executiv al Asociației Carusel, indică faptul că nimic nu s-a schimbat. Reprezentanții forțelor de ordine continuă să bată, să umilească, să amenințe și să discrimineze, în special persoanele care provin din rândurile grupurilor vulnerabile și marginalizate, dar și jurnaliști sau persoane integrate socio - economic. O persoană care se consideră victima unui abuz al forțelor de ordine are mult de lucru pentru a demonstra că i-au fost încălcate drepturile. Martori, înscrisuri, certificate medico-legale și multe drumuri. Fără asistența juridică specializată, multe persoane renunță.

Cu toate acestea, raportul scoate la suprafață o serie de abuzuri

G.D. are 37 de ani și pentru a-și câștiga existența lucrează ca parcagiu, de obicei în zona Străzii Ilfov. În seara zilei de 11 februarie 2015, în jurul orei 20:00, acesta se afla în zona Palatului CEC, la intersecția dintre Str. Ilfov și Str. Mihai Vodă. După ce l-au legitimat, i-au făcut proces verbal și i-au dat amendă, unul dintre agenții de politie care il opriseră pe G.D. a vrut să-l lase să plece, dar colegul său a insistat să fie dus la secție. Odată ajuns la secție, G.D. a fost obligat să se dezbrace de la brâu în jos, până la chilot, iar în momentul în care era cu pantalonii în vine, agentul care a insistat ca el să meargă la secție a început să-l lovească cu bastonul de cauciuc (tompha). Victima susține că a fost lovit aproximativ 20 de minute peste mâini, spate, brațe, picioare, genunchi și tălpi, și a fost pus să facă alternativ flotări și genuflexiuni.

A.C. are 35 de ani și a fost consumator de droguri timp de 12 ani, iar din anul 2014 se află în tratament substitutiv cu metadonă; din luna noiembrie 2014 a început tratamentul antiretroviral (ARV). Acesta deține o pensie de invaliditate de gradul I, cu însoțitor, și o pensie de handicap de gradul II. Pe data de 10 iunie 2015, în jurul orei 15:00, A.C., împreună cu un cunoscut, a fost oprit de patru jandarmi, îmbrăcați în civil. După ce A.C. i-a prezentat unui jandarm pastilele de metadonă pe care le avea asupra lui și cele două rețete, unul dintre jandarmi l-a întrebat dacă mai deține și alte substanțe. A.C. i-a răspuns că trăiește cu HIV și că are tratamentul antiretroviral la el. În acest moment, un alt jandarm a început să strige Ce, bă, ai SIDA?, îndeajuns de tare cât să fie auzit de cei din jurul lor. Când A.C. i-a cerut să vorbească mai încet, jandarmul i-a replicat: Și ce, bă, ți-e rușine cu ce ai?. Medicamentele ARV au fost confiscate, sub suspicinea că au conținut stupefiant. Autorii raportului consideră că atât comportamentul violent al jandarmilor, cât și privarea de tratament a lui A.C. reprezintă rele tratamente.

Nu doar cei vulnerabili devin victime ale poliției

Ștefan Mako este un jurnalist afiliat Casei Jurnalistului, o comunitate de reporteri care publică reportaje și investigații în mediul online. Timp de mai multe luni, Ștefan Mako a investigat moartea lui Dinte. Pe data de 02.03.2015, acesta se afla la intersecția dintre Str. Ilfov și Str. Mihai Vodă.

[...]Agent de politie: Eu îți spun așa, din punctul meu de vedere, că te-am văzut prima dată: pur și simplu, am o problemă cu voi, cu rasa voastră! (n.r. etnia maghiară). Dacă te prind la parcare, te execut! Pe tine personal! Deci am fost foarte umilit de rasa voastră la noi în țară! Am fost foarte umilit! Te execut la lege! Nu altceva, să zici că am ceva cu tine, să te iau la bătaie! Nu, să zici că sunt aici șmecher că sunt în România! Nu!

Ștefan Mako: Și eu sunt tot în România!

Agent: Legal te fac! Legal, vă dau la TVR! Da’ vă și spun de ce, motivu’: ca să vă duceți... tu la rândul tău, să le mai spui la zece: „Bă, uite că s-au pus românii pe noi! Vor să ne facă rău”. Legal! Nu e frumos, fraților, să veniți la noi în țara să ne spuneți că nu vorbiți românește! [...]

Recomandările raportului sunt variate și încep cu necesitatea modificării măsurii administrative de conducere a persoanelor la sediul poliției, astfel încât acestea să fie mai puțin expuse abuzurilor pe drum către și în secțiile de poliție; sancționarea disciplinară a agenților împotriva cărora s-au făcut plângeri penale și eliminarea practicii de a menține în funcție, în contact direct cu publicul, polițiștii acuzați de purtare abuzivă. De asemenea, raportul recomandă dotarea tuturor secțiilor de poliție cu sisteme de supraveghere video, inclusiv în subsoluri, în curți sau alte spații în care polițiștii pot comite abuzuri, dar și instruirea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la drepturile omului, antidiscriminare, HIV și TBC.

Concluzii

• Cazurile de abuz documentate confirmă vulnerabilitatea persoanei condusă administrativ la sediul poliției, întrucât aceasta este lipsită de orice mijloc de apărare (închiderea telefoanelor mobile în cazurile G.D. și A.C.), inclusiv de garanțiile procedurale oferite de codul de procedură penală privind dreptul de a fi apărat de un avocat din oficiu sau ales;
• Deși s-a depus o plângere împotriva unui coleg de-al lor, ceilalți colegi din cadrul secției nu par să fie afectați: după ce a depus o plângere penală împotriva unui polițist de la Secția 17, G.D. a declarat că un alt agent din cadrul aceleași secții l-a pălmuit, când i s-a părut că G.D. încerca să anunțe un lucrător din cadrul Carusel că se află în secția de poliție;
• Există în continuare situații în care atât agenții de poliție, cât și cei de jandarmerie, discriminează pe bază de etnie (cazul G.D. și cazul Ștefan Mako), infectare HIV (cazul A.C.) și orientare sexuală (cazul A.R.). Apreciem că aceste cazuri ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru Ministerul Afacerilor Interne în privința selectării, pregătirii și evaluării polițiștilor;
• Considerăm că practicile abuzive ale reprezentanților forțelor de ordine, de pedepsire a unor comportamente ale persoanelor, sunt frecvente: atât G.D., pentru că a „îndrăznit” să afirme că va face reclamație atunci când a fost amenințat cu bătaia, cât și V.B, pentru că a refuzat legitimarea, au fost victime ale violențelor agenților de poliție. Reamintim reprezentanților forțelor de ordine că dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane și degradante este un drept absolut.

Recomandări

• Întreprinderea demersurilor de către IGPR pentru modificarea măsurii administrative a conducerii persoanelor la sediul poliției, astfel încât persoanele să fie mai puțin expuse abuzurilor pe drum către și în secțiile de poliție;
• Sancționarea disciplinară a agenților împotriva cărora s-au făcut plângeri penale și eliminarea practicii de a menține în funcție, în contact direct cu publicul, polițiștii acuzați de purtare abuzivă, practică care este incompatibilă cu prevederile Convenției europene a Drepturilor Omului;
• Dotarea tuturor secțiilor de poliție cu sisteme de supraveghere video, inclusiv în subsoluri, în curți sau alte spații în care polițiștii pot comite abuzuri. De asemenea, o altă opțiune ar putea fi dotarea agenților de poliție și jandarmerie cu camere video pe toată perioada exercițiului funcțiunii.
• Formarea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la drepturile omului și antidiscriminare;
• Formarea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la transmiterea, prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase, în special HIV, hepatite și TBC;
• Formarea agenților de poliție și jandarmerie cu privire la dinamica consumului de droguri, programele de prevenire HIV/Hepatite/TBC și de reducere a riscurilor, inclusiv a importanței tratamentului substitutiv cu metadonă în cazul foștilor consumatori de droguri.

 

Puteți accesa rezultatele proiectului la adresele de mai jos:

Raportul proiectului „Dreptate pentru Dinte!”

Comunicat de presă

Pliantul „Ce faci dacă te ia poliția”

 

Lansarea raportului reprezintă o activitate din cadrul proiectului „Dreptate pentru „Dinte”!”, desfășurat de către CARUSEL, în parteneriat cu RHRN, în perioada 01.10.2014 – 30.09.2015. Scopul proiectului este de a promova respectarea drepturilor omului în secțiile de poliție prin documentarea cazurilor de abuz și prin sesizarea acestora.

Acest proiect este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanțat de Trust for Civil Society în Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

 

FARA SIGURANTA SI FARA INCREDERE – CONFERINTA DE PRESA 15.10.2015

 

Asociatia Carusel, impreuna cu RHRN – Romanian Harm Reduction Network, va invita la evenimentul de lansare a raportului „Dreptate pentru Dinte!”, joi, 15 octombrie 2015, ora 11:00, la Hotel Europa Royale, Str. Franceza nr. 60 (Centrul Istoric, langa Hanu’ Manuc).

Raportul prezinta activitatile de documentare, sesizare si monitorizare a abuzurilor reprezentantilor fortelor de ordine. Activitatile au fost derulate timp de un an, in perioada 01.10.2014 – 30.09.2015, in mai multe zone din Bucuresti. In acesta perioada, o echipa a Carusel a petrecut aproximativ o mie de ore pe strada, in parcari si in apropierea sectiilor de politie, in incercarea de a documenta abuzurile fortelor de ordine asupra persoanelor care apartin unor grupuri vulnerabile.

Initiativa are la baza cazul parcagiului Daniel Dumitrache (26 de ani), zis Dinte, care, la data de 4 martie 2014, a decedat in garajele Sectiei 10 Politie din Bucuresti. Intarzierea cu 3 zile a publicarii comunicatului DGPMB privind decesul lui Dinte este, in opinia organizatiei, un indiciu ca s-a incercat musamalizarea cazului. Dupa denuntul penal facut de APADOR-CH, s-a inceput anchetarea politistului abuzator pentru lovituri cauzatoare de moarte.

Concluziile raportului „Dreptate pentru Dinte!”, care va fi lansat joi, indica faptul ca nimic nu s-a schimbat. Reprezentantii fortelor de ordine continua sa bata, sa umileasca, sa ameninte si sa discrimineze, in special persoanele care provin din randurile grupurilor vulnerabile si marginalizate (parcagii, consumatori de droguri, persoane care practica sexul comercial, persoane fara adapost etc.), dar si jurnalisti sau persoane integrate socio–economic.

Alaturi de organizatori, la aceast eveniment vor participa reprezentanti ai organizatiilor care apara drepturile omului, jurnalisti, victime ale abuzurilor politiei si jandarmeriei, precum si, speram, reprezentanti ai fortelor de ordine.

Pentru mai multe informatii si confirmari, persoana de contact este Ana Mohr, telefon: 0742 157 627; e-mail: ana.mohr@carusel.org.

Lansarea raportului reprezinta o activitate din cadrul proiectului „Dreptate pentru „Dinte”!”, desfasurat de catre Asociația Carusel, in parteneriat cu RHRN, in perioada 01.10.2014 – 30.09.2015. Scopul proiectului este de a promova respectarea drepturilor omului in sectiile de politie prin documentarea cazurilor de abuz si prin sesizarea acestora.

Acest proiect este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civica, program finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile.

Bucharest's Drug-Addicted Roma Are Being Left to Rot (articol de Max Daly)

http://www.vice.com/read/romanias-drug-addicted-roma-are-being-left-to-rot-456

Un pacient acuză patru jandarmi că i-au pus viața în pericol (COMUNICAT DE PRESĂ)

16.07.2015

Patru jandarmi din cadrul batalionului II al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului București sunt acuzați de rele tratamente de un bărbat (A.C.), căruia i-au confiscat abuziv pastilele de metadonă și tratamentul ARV pentru HIV.

A.C. are 35 de ani și a fost consumator de droguri timp de 12 ani, iar din septembrie 2014 se află în tratament substitutiv cu metadonă la Centrul de Reducere a Riscurilor ARENA București din cadrul I.N.B.I. Matei Balș. În anul 2013, A.C. a fost diagnosticat cu HIV, iar în luna noiembrie 2014 a început tratamentul antiretroviral (ARV) la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Victor Babeş”.

În data de 10.06.2015, în jurul orei 15:00, A.C. a fost oprit în zona Unirii, împreună cu un coleg din școala generală, de patru jandarmi îmbrăcați în civil. Aceștia i-au confiscat lui A.C. șapte pastile de metadonă, deoarece au considerat că rețetele pentru metadonă pe care le avea la el nu erau valabile. Rețetele, emise de Centrul ARENA, erau datate cu 01.06.2015 și 08.06.2015.

De asemenea, cei patru jandarmi i-au confiscat lui A.C. alte patru pastile ARV și trei pastile LIV52, sub suspiciunea că acestea conțin stupefiante. Jandarmii au predat în aceeași zi pastilele și rețetele confiscate Biroului de Combatere a Crimei Organizate (B.C.C.O.) București – Serviciul Antidrog, unde a fost deschis un dosar penal pe numele lui A.C.

Victima a povestit reprezentanților CARUSEL cum a fost înjurat și amenințat cu bătaia de jandarmi; aceștia au început să strige pe stradă că are SIDA când le-a justificat de ce avea asupra lui pastilele ARV. În incinta sediului B.C.C.O., când A.C. le-a cerut jandarmilor sa îi înapoieze pastilele ARV pentru că trebuia să își administreze tratamentul, i s-a răspuns „Sidosule, ce mă interesează că pierzi tu o schemă?... Scăpăm țara de un sidos!”. Cele două organizații au realizat un raport detaliat asupra cazului A.C.

CARUSEL și APADOR-CH consideră că A.C. a fost victima unor abuzuri. Atât comportamentul violent al jandarmilor, cât și privarea lui A.C. de tratament medical reprezintă rele tratamente.

Victima (A.C.) a depus o plângere penală împotriva celor patru jandarmi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a fost trimisă spre soluționare Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

CARUSEL și APADOR-CH solicită Parchetului Militar să deruleze o anchetă efectivă cu privire la faptele jandarmilor. De asemenea, solicităm Inspectoratului General al Jandarmeriei să dispună urgent o anchetă cu privire la abuzurile celor patru jandarmi, cât și măsuri pentru ca lucrătorii Jandarmeriei să fie instruiți cu privire la antidiscriminare, transmiterea, prevenirea și tratamentul HIV, precum și obligația de a asigura continuitatea tratamentului substitutiv pentru foștii consumatori de droguri.

Pentru mai multe informații:

Marian Ursan

Director Executiv, Asociația Carusel

Tel./Fax: 031 425 78 97

E-mail: marian.ursan@carusel.org

Inițiativa Asociației Carusel împotriva abuzurilor reprezentanților forțelor de ordine reprezintă o activitate din cadrul proiectului „Dreptate pentru „Dinte”!”, desfășurat de către CARUSEL, în parteneriat cu RHRN, în perioada 01.10.2014 – 31.07.2015. Scopul proiectului este de a promova respectarea drepturilor omului în secțiile de poliție prin documentarea cazurilor de abuz și prin sesizarea acestora.

Acest proiect este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

 

                       

Campania „Room for change” de schimbare a abordării problemelor legate de droguri și pentru crearea camerelor de consum de droguri - semnați petiția!

O soluție cu patru componente pentru reducerea problemelor legate de droguri

 

• Prevenirea – pentru cei care nu au consumat droguri sau le vor încerca: trebuie să oferim educație bazată pe dovezi în școli, în cadrul familiei și în cluburi!
• Reducerea riscurilor – pentru consumatorii activi de droguri injectabile: trebuie să le oferim echipament steril de injectare și un mediu sigur unde pot consuma droguri fără a-i deranja pe ceilalți, fără a se infecta sau a muri de supradoză. Aceste programe ar trebui să fie puncte de trimitere către alte servicii!
• Tratamentul – pentru consumatorii de droguri care doresc să renunțe: trebuie să le oferim consiliere, servicii de dezintoxicare, comunități terapeutice și programe de reintegrare socială.
• Aplicarea legii – pentru a proteja comunitățile: poliția ar trebui să mențină spațiile publice în siguranță prin îndrumarea consumatorilor de droguri către sălile de consum.

Aceasta este abordarea bazată pe patru componente. Fiecare oraș trebuie să-și creeze propria strategie privitoare la droguri pe baza acestor patru componente și să aloce un buget corespunzător pentru implementarea acestor strategii. Orașele care au adoptat această abordare au avut un succes remarcabil în reducerea consumului de droguri pe stradă și a riscurilor asociate. Primele orașe care au experimentat această abordare au fost în Elveția, unde a fost creată prima sală de consum în 1986. Apoi altele au urmat acest exemplu în Olanda, Germania, Spania, Australia, Canada, Danemarca, Luxemburg și Norvegia. O cameră de consuma fost deschisă în Atena în 2013, iar curând au urmat Parisul și Lisabona. În prezent există peste 90 de camere de consum funcționale în aceste țări. Pe lângă faptul că nu au crescut nivelul consumului de droguri, aceste camere au ajutat la salvare multor vieți. Nu s-a înregistrat niciun deces în cadrul acestora.

Dacă amenajăm săli unde consumatorii de droguri se pot injecta cu echipament steril într-un mediu controlat, reducem riscul de supradoză și de infectare, ca și problemele și deșeurile apărute în urma consumului de droguri pe străzi! Campania Room for Change încearcă să promoveze soluții pragmatice la problemele legate de consumul de droguri - puteți găsi pe site-ul www.room-for-change.org informații despre aceste probleme și soluțiile realiste care s-au dovedit a fi eficiente în multe metropole din toată lumea! Dacă credeți că pedepsele nu reprezintă o soluție realistă, semnați petiția propusă de noi!

Camerele pentru consumul în siguranță al drogurilor nu sunt un lux - sunt o investiție de care va beneficia întreaga societate, nu doar consumatorii de droguri! În orașele unde au fost create camere de consum de droguri:

• s-a redus consumul de droguri în spații publice: consumatorii de droguri nu se mai injectează pe străzi lăturalnice și în parcuri, ci în săli sub supraveghere;
• s-a redus rata infectărilor: consumatorii de droguri folosesc echipament steril de injectare și nu se mai injectează la comun cu aceleași seringi;
• a crescut numărul consumatorilor de droguri intrați în tratament: persoanele dependente de droguri sunt motivate și au acces la programe de tratament, din ce în ce mai multe abandonând consumul drogurilor;
•  s-a redus pe străzi cantitatea de deșeuri rezultate în urma consumului de droguri: deșeurile sunt colectate în siguranță în camerele de consum, nicio seringă nemaiajungând pe străzi;
• s-a redus numărul de decese cauzate de supradoze: dacă se produce un caz de supradoză în camerele de consum, personalul medical poate interveni imediat.

La această campanie participă organizații ale societății civile din opt orașe: Atena, Belgrad, Bratislava, București, Budapesta, Lisabona, Sofia și Varșovia.

Pentru a ne sprijini în campania noastră de a crește siguranța propriilor orașe, puteți lua măsuri semnând petiția!

www.room-for-change.org

Eveniment în cadrul campaniei „Sprijin, nu pedepse!” – 26 iunie 2015

 

Pe 4 martie 2014, Daniel-Gabriel Dumitrache, zis „Dinte”, în vârstă de 26 de ani, parcagiu în Centrul Vechi, a decedat în custodia secției 10 de poliție din București. Nu este singurul moment în care contactele dintre forțele de ordine și persoane lipsite de apărare (săraci, parcagii, oameni fără adăpost, lucrătoare sexuale, consumatori de droguri etc.) au sfârșit cu încălcări ale drepturilor omului.

Pe parcursul ultimului an, Alexandru Fifea a cercetat contextul și circumstanțele care au condus la uciderea lui Daniel Dumitrache. Vineri, pe 26 iunie, începând cu ora 18:30 la Clubul Țăranului, Asociația Carusel și Romanian Harm Reduction Network (RHRN) vă invita la piesa de teatru „Voi n-ați văzut nimic” în regia lui David Schwartz, cu Alexandru Fifea și Cătălin Rulea.

Reprezentația va fi însoțită de o dezbatere la care vor participa organizații ale societății civile, mass-media și domnul Thomas Zosel, reprezentant al poliției din Frankfurt, care va aduce perspectiva germană asupra rolului forțelor de ordine în relație cu grupurile marginalizate.

Evenimentul face parte din campania mondială „Support. Don’t Punish” – „Sprijin. Nu Pedepse” și își propune analiza și deconstrucția mecanismelor sociale și a discursului public din spatele acestor abuzuri, precum și identificarea de soluții.

Intrarea liberă, în limita locurilor disponibile.

 

Carusel organizeaza Scoala de Vara 2015 – Grupuri de Risc si Servicii Sociale de Suport. Dreptul la nediscriminare

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala (SAS) si Asociatia Carusel, organizeaza in perioada 19 – 24 iunie 2015, la Eforie Nord (Club Dunarea), cea de-a saptea editie a Scolii de Vara cu tema: Grupuri de Risc si Servicii Sociale de Suport. Dreptul la nediscriminare. Acest eveniment este realizat in parteneriat cu programul de master Grupuri de Risc si Servicii Sociale de Suport (SAS), Colegiul National al Asistentilor Sociali din Romania si BADD – Brigada Activistilor din Domeniul Drogurilor.

Scoala de Vara este deschisa studentilor si masteranzilor din universitatile de stat si private din Romania, cu exceptia celor care au participat la celelalte editii. Sunt asteptati sa ia parte la acest eveniment studenti si masteranzi din urmatoarele domenii: sociologie, asistenta sociala, psihologie, psihopedagogie, pedagogie si medicina, dar si din alte domenii precum: stiinte politice, jurnalism, comunicare, administratie publica, drept, biologie, chimie, teologie, limbi straine etc. Sunt incurajati sa participe la acest eveniment si studenti/masteranzi care traiesc cu HIV/SIDA, cei de etnie Roma, precum si cei care au experienta in problematica discriminarii, a consumului de droguri si practicarii sexului comercial.

Pe durata scolii de vara (6 zile), studentii/masteranzii vor avea ocazia sa participe la ateliere informative cu privire la:

• drepturilor omului;
• consumul de droguri;
• sexul comercial (prostitutie);
• consilierea pre si post test HIV si testarea HIV;
• furnizarea de servicii sociale de suport adresate grupurilor de risc;
• cadrul legislativ si politicile din domeniul prevenirii si combaterii consumului si traficului de droguri;
• feminism si LGBTQ;
• procesul legiferarii;
• discriminare si politicile anti-discriminare in Romania.

Organizatorii acopera toate cheltuielile legate de cazare si masa. Din cauza limitarilor financiare, transportul va fi asigurat cu autocarul, doar pentru ruta Bucuresti – Eforie Nord – Bucuresti. Programul detaliat se va anunta ulterior.

Pentru mai multe detalii, inslusiv formularul de inscriere pentru selectie, apasati aici.

(http://carusel.org/blog/category/scoala-de-vara/)

Romanian Harm Reduction Network angajeaza director executiv

Romanian Harm Reduction Network este o retea de persoane si organizatii ce promovează reducerea comportamentelor cu risc asociate consumului de droguri prin creşterea gradului de comunicare între organizaţiile partenere şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru consumatorii de droguri, la nivel naţional.

RHRN iniţiază şi facilitează schimbări menite să susţină implementarea unor politici şi programe sociale eficiente care se adresează consumatorilor de droguri şi altor grupuri marginalizate social.

RHRN este in cautarea unei persoane dinamice, motivate si rezistente la stress (detalii complete despre profilul cautat si atributiile functiei se gasesc mai jos) pentru pozitia de director executiv, pentru o perioada de un an, cu posibilitate de prelungire.

Pozitie: director executiv

Superior ierarhic: presedintele RHRN, consiliul director

Loc de munca: biroul RHRN, str. Hristo Botev, apt. 9, sector 3, Bucuresti

Program de lucru: norma intreaga

Durata contractului: 12 luni (cu posibilitate de prelungire)

Salariu brut: 1170 EURO

Termen de aplicare: 08.05.2015
Trimiteti aplicatiile la office.rhrn@gmail.com

Continutul aplicatiei: CV, scrisoare de intentie si doua recomandari.

Data de incepere: cat mai curand, maxim de pe 01.06.2015

Directorul executiv va indeplini si functia de secretar al Comitetului National de Coordonare a Programelor Fondului Global.

Atributiile directorului executiv ·         duce la îndeplinire hotărârile Adunării Generale şi deciziile Consiliului Director; ·         veghează la îndeplinirea obiectivelor asociaţiei prin coordonarea activităţii departamentelor, utilizând strategiile adoptate de Adunarea Generală şi Consiliul Director şi respectând principiile şi statutul asociaţiei; ·         întocmeşte raportul anual al activităţilor Asociaţiei, care va fi prezentat Consiliului Director spre adoptare; ·         poate să adopte orice măsură de urgenţă în intervalul dintre şedinţele Consiliului Director, în condiţiile stabilite de Regulamentul de Ordine Interioară. ·         asigura sustenabilitatea financiara a Retelei; ·         contribuie la intarirea membership-ului si a capacitatii organizationale a Retelei

  

Sarcini de zi cu zi: ·         reprezinta RHRN in evenimente publice, in tara si strainatate ·         gestioneaza resursele umane, financiare si logistice ale organizatiei ·         reprezinta RHRN in relatia cu partenerii si cu institutiile publice ·         intrerpinde actiuni de fundraising (scriere de proiecte) ·         organizeaza  si promoveaza activitatile specifice retelelor   - comunicarea, coordonarea, activitatile desfsurte in parteneriat ·         este responsabil cu comunicarea interna si externa (gestionarea paginilor de internet ale organizatiei, gestionarea comunicarii online: email, retele de socializare; relatia cu presa: articole propri, interviuri radio-TV, replici sau scrisori de pozitie etc.)

Cerinte pentru pozitia de director executiv: studii superioare atitudine dechisa fata de lucrul cu consumatori de droguri si alte grupuri vulnerabile fluent in limba engleza cunostinte operare PC (Word, Power Point, Excel) punctualitate

Constituie un avantaj: buna cunoastere a domeniului reducerii riscurilor (tipuri de interventii de harm reduction, peisaj institutional, situatia actuala a serviciilor, politici in domeniul drogurilor) cunoasterea legislatiei din domeniul prevenirii si combaterii consumului de droguri experienta in managementul de proiect capacitate de organizare si planificare comunicare clara si precisa adaptabilitate la un program de lucru instabil disponibilitate pentru deplasari in tara si strainatate rezistenta la presiune rezistenta la stres motivatie deosebita pentru justitie sociala ·         cunoasterea unei a doua limbi de circulatie internationala ·         cunoasterea structurii, functionarii si componentei RHRN ·         experienta in managementul organizatiilor nonguvernamentale

Secretar al Comitetului National pentru Coordonarea Programelor Fondului Global

Termeni de referinta

Position: CCM SECRETARY

Reports to: CCM Chair and Vice-chair

Administrative tasks:

- to organize the CCM meetings according to the schedule agreed with CCM Chair/Vice-chair (agenda preparation, all arrangements related to meeting venue, participants’ confirmation, etc.);

- to organize the meetings of the working groups / technical panels appointed by CCM to produce various documents (i.e. concept notes, country applications, advocacy documents related to the HIV/AIDS and TB domains, etc.);

- to produce meeting reports based on the minutes of the meeting and to circulate the reports among CCM members for feedback;

- to disseminate information among CCM members (meeting agendas and reports, other information relevant for the work of the CCM and related to the HIV/AIDS and TB sectors);

- to maintain and regularly update the CCM members’ contact list; to submit to the GFATM periodic updates re. CCM contact list upon request and whenever necessary;

- to develop and maintain a website with all information related to the CCM activity;

- to edit the decisions taken by CCM (during meetings and/or electronic voting system) and submit them to the CCM Chair / Vice-chair for signing in hard copy;

- to keep records of all CCM documents;

- to organize and supervise the translation of CCM reports and documents;

- to ensure the CCM members access to key documents: minutes, Principal Recipient disbursement reports, Local Funding Agent Reviews, disbursement decisions, etc.

- to ensure the spending of the CCM budget in line with the approved budget and following the cost-efficiency and transparency principles;

- to prepare and submit financial reports requested by GFATM Secretariat;

Executive tasks:

- to monitor the implementation of CCM’s decisions;

- to organize and participate in oversight visits, according to the oversight plan (TFM – Single Country Applicant: sections 1-2, Annex 11 – CCM Oversight Plan for GFATM Financing);

- to monitor the implementation of the oversight plan;

- to prepare and coordinate the submission, review and revisions of proposals to the Global Fund;

- to analyze and summarize information to assist decision-making, if required;

- to conduct the CCM performance assessment in accordance with GFATM;

- to fulfill any other task assigned by the CCM, in line with the CCM’s regulations.

Supplementary tasks of the Secretariat within the current application:

The CCM Secretariat has several additional roles that will be fulfilled by the CCM Secretary, such as:

- to keep a regular communication with the Grant Portfolio Manager, the Primary Recipient, the Local Fund Agent and the national/international stakeholders;

- to prepare briefing and updates on the diseases’ status at national and sub-national level based on available public information;

- to coordinate advocacy initiatives on HIV/AIDS and TB in the process initiated by the CCM.

DESPRE RHRN Romanian Harm Reduction Network (RHRN) a fost creată în 2001, la inițiativa ARAS – Asociația Română Anti-SIDA, ca rețea informală a furnizorilor de servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, cu sprijin financiar din partea International Harm Reduction Development (IHRD), Open Society Institute. În octombrie 2006 RHRN a devenit  asociație cu personalitate juridică. În prezent RHRN reunește 11 organizații si 14 persoane. Misiune RHRN promovează reducerea comportamentelor cu risc asociate consumului de droguri prin creşterea gradului de comunicare între organizaţiile partenere şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru consumatorii de droguri, la nivel naţional. Obiective a.             Conştientizarea factorilor de decizie competenţi asupra respectării drepturilor omului în acord cu tratate internaţionale la care România este parte şi cu legislaţia în vigoare; b.            Iniţierea şi susţinerea dezvoltării şi implementării politicilor publice eficiente care se adresează consumatorilor de droguri şi altor grupuri marginalizate; c.             Realizarea unor campanii publice ce se constituie ca pledoarii împotriva marginalizării sociale a consumatorilor de droguri; d.            Organizarea şi implementarea de activităţi, inclusiv activităţi culturale şi ecologiste cu scopul de reducere a riscului asociat consumului de droguri; e.            Organizarea şi implementarea unor servicii ce se constituie în alternative la consumul de droguri; f.             Organizarea de conferinţe, schimburi, cursuri de formare la nivel naţional şi internaţional; g.            Activităţi de cercetare; h.            Activităţi economice directe; i.             Înfiinţarea de societăţi comerciale; j.             Oferirea de burse de studiu şi de cercetare, burse de merit. Structură și funcționare În cadrul Asociației există două formule de participare: membri activi (persoane sau organizații) și membri de onoare. Organele de conducere, administrare şi control ale Asociaţiei sunt Adunarea Generală, Consiliul Director şi Cenzorul. Adunarea Generală este organul suprem de conducere al Asociaţiei, formată din totalitatea membrilor săi, fiecare având câte un vot. Adunarea Generala aprobă principalele direcții de activitate ale Asociației, bugetul și execuția bugetara, primirea de noi membri. Consiliul Director asigură ducerea la îndeplinire a obiectivelor Asociației și își prezintă activitatea în fața Adunării Generale. Secretariatul organizației este condus de un director executiv și are rolul de a implementa hotărârile Adunării Generale și ale Consiliului Director.