Scrisoare de protest cu privire la închiderea Staţionarului de Zi Toxicomani din cadrul Centrului de Sănătate Mintală sector 4, Bucureşti

Noi, organizațiile ce oferă servicii medico-sociale unui număr de peste 5000 de consumatori de droguri
injectabile, grupate în cadrul Rețelei Române de Reducerea Riscurilor (Romanian Harm Reduction Network), protestăm faţă de decizia conducerii Spitalului de Psihiatrie Prof. Dr. Al. Obregia de a suspenda temporar activitatea Staţionarului de Zi Toxicomani din cadrul Centrului de Sănătate Mintală sector 4.

Dependenţa de heroină / opiacee este o boală cronică, înregistrată în Clasificarea Internaţională a Maladiilor. Tratamentul acestei boli este unul de necesitate, iar consecinţele întreruperii sale pot fi reluarea consumului de droguri ilegale, adică a unor conduite infracţionale.

Conform art. 35 din Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacienţilor, “pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare. Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unităţi medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare pacienţii au dreptul la serviciile comunitare disponibile.”

Conform art. 39 din Regulamentul de aplicare al Legii 143/2000, programele de substituţie în ambulatoriu pot înceta prin încetinirea progresivă a dozelor, în una dintre următoarele situaţii:
a) persoana în cauză are 3 rezultate pozitive consecutive la controalele periodice privind prezenţa drogurilor ori a metaboliţilor acestora în sânge sau în urină;
b) personalul medical din cadrul programului a luat o decizie în acest sens, datorită comportamentului şi atitudinii necorespunzătoare a pacientului faţă de personal sau faţă de alţi pacienţi ori datorită unei contraindicaţii medicale;
c) la cererea pacientului.

ÎN ACEST MOMENT ESTE NEVOIE DE MAI MULTE CENTRE DE TRATAMENT SUBSTITUTIV, NU DE REDUCEREA, CHIAR ȘI TEMPORARĂ, A OFERTEI DE SERVICII PENTRU ACEASTĂ CATEGORIE DE PACIENȚI.

În situația de față, reorientarea pacienţilor Staţionarului de Zi Toxicomani către serviciile publice și către sistemul privat de tratament nu garantează absorbția integrală a tuturor celor 290 de pacienți. În plus, nu toţi pacienţii pot suporta costurile serviciilor medicale private.

TRIMITEREA A 290 DE PACIENŢI TOXICOMANI CĂTRE ALTE CENTRE ECHIVALEAZĂ CU ÎMPINGEREA LOR ÎNAPOI LA CONSUMUL DE HEROINĂ, ADICĂ LA POSIBILE SUPRADOZE, INFECTARE CU HIV SAU VIRUȘI HEPATITICI, LA COMITEREA DE INFRACŢIUNI.

Apreciem că decizia la care facem referire nu se încadrează în niciuna dintre condiţiile legale şi reprezintă o încălcare gravă a dreptului la sănătate al unor cetăţeni români.

În același timp considerăm că o astfel de măsură reprezintă un pas înapoi în oferirea nediscriminatorie de servicii medicale făcut de un stat membru UE, fapt ce va afecta imagina internațională a României în raportul anual realizat de Oficiul European pentru Droguri și Toxicomanii (EMCDDA), instituție a Comisiei Europene.

Solicităm instituţiilor abilitate ale statului luarea de urgenţă a unei măsuri în conformitate cu prevederile legale şi în spiritul apărării drepturilor omului.



Cu deosebit respect,

Valentin Simionov
Director Executiv
Romanian Harm Reduction Network

Semnează:
ARAS – Asociația Română Anti-SIDA
Fundația Alături de Voi România
Samusocial din România
Asociaţia Integration
Fundația Familia și Ocrotirea Copilului
Fundația PARADA
Promovarea Dreptului la Sănătate
Fundația de Îngrijiri Comunitare
Clinica PsyMotion
Fundația Romanian Angel Appeal

Scrisoare publica de sustinere a Raportului Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice

Noi, organizatiile ce ofera servicii medico-sociale unui numar de peste 5000 de consumatori de droguri injectabile si 1500 de persoane ce practica sexul comercial, grupate in cadrul Retelei Romane de Reducerea Riscurilor (Romanian Harm Reduction Network), sustinem propunerile Raportului comisiei prezidentiale pentru analiza riscurilor sociale si demografice privind consumul de droguri ilegale, prostitutia si efectele lor asupra raspandirii infectiei cu HIV.

Apreciem ca atentia acordata de presa acestor subiecte raspunde nevoilor societatii romanesti si trebuie continuata prin dezbateri publice in care temele prostitutiei si consumului de droguri sa fie analizate cu participarea specialistilor si a publicului larg. Este de preferat ca aceste teme sa fie discutate dupa alegeri, pentru a se evita folosirea lor in scop electoral. Potrivit Raportului national privind situația drogurilor (Agenția Nationala Antidrog, 2008), in Romania exista peste 300 000 de consumatori de droguri, dintre care cel putin 16 900 sunt consumatori de droguri injectabile. Prostitutia nu este o practica izolata sau ascunsa. Trebuie sa recunoastem ca aceste fenomene exista si nu pot fi controlate doar prin prohibitie si combatere.

In opinia noastra, propunerile referitoare la dezincriminarea consumului de droguri si la legalizarea sexului comercial fac parte din setul general de recomandari ale acestui raport, care se refera la riscurile si inechitatile din societatea romaneasca in general. Din aceasta perspectiva, consideram utile cateva comentarii:

1. Recomandarile promoveaza protejarea sanatatii publice – propunerile de decriminalizare a consumului de droguri si a prostitutiei decurg din analiza situatiei acestor fenomene. Ele au la baza preocuparea pentru protejarea sanatatii publice prin permiterea accesului consumatorilor de droguri si al practicantelor sexului comercial la servicii medicale si sociale;

2. Dezincriminare nu inseamna legalizare – dezincriminarea consumului de droguri nu echivaleaza cu legalizarea, ci se refera la schimbarea perceptiei legiuitorului fata de consumatorul dependent de droguri, vazut mai degraba ca bolnav cronic decat ca infractor; ca pacient, nu ca detinut;

3. Exista optiuni mai ieftine – costurile de intretinere a unui detinut consumator de droguri in penitenciar includ servicii hoteliere, cazare, masa si paza platite pe mai multi ani si sunt cu mult mai mari decat costurile tratamentului medical in regim ambulator;

4. Inchisoarea nu este o solutie – incarcerarea unui consumator de droguri dependent pentru o infractiune cu grad mic de periculozitate nu reprezinta o solutie eficienta; experienta internationala arata ca, in asemenea situatii, serviciile medicale si sociale sunt mai eficiente: pacientul beneficiaza de suport specializat, nu de cursuri de perfectionare in domeniul infractionalitatii;

5. A interzice nu inseamna a eradica fenomenul – apreciem ca se impune discutarea unei schimbari legislative care sa clarifice statutul juridic al persoanelor ce practica sexul comercial si sa reglementeze metode de interventie adaptate; suntem de parere ca dezincriminarea prostitutiei reprezinta solutia reala pentru diminuarea factorilor ce le impiedica sa acceseze servicii medicale si sociale sau sa aiba alternative la practicarea sexului comercial;

6. Avem nevoie de echilibru – consideram ca abordarea consumului de droguri si a prostitutiei doar din perspectiva combaterii nu poate avea rezultatele asteptate; actiunile de combatere trebuie echilibrate cu servicii medico-sociale specializate, care reprezinta o solutie pe termen scurt si mediu cu eficienta demonstrata in majoritatea statelor din Uniunea Europeana;

7. Avem nevoie de informare – societatea romaneasca are dreptul sa cunoasca evolutia reala a consumului de droguri si a sexului comercial, iar aceasta se poate intimpla prin informare publica si dezbateri traduse in schimbari legislative care sa le permita acestor oameni sa iasa la lumina si sa primeasca ajutorul de care au nevoie.

Bucuresti, 30 octombrie 2009

Semneaza:

Alianta de Lupta Impotriva Alcoolismului si Toxicomaniilor

ARAS – Asociatia Romana Anti-SIDA

Fundatia Alaturi de Voi Romania

Samusocial din Romania

Asociatia Integration

Fundatia Familia si Ocrotirea Copilului

Fundatia PARADA

Promovarea Dreptului la Sanatate

Fundatia de Ingrijiri Comunitare

Clinica PsyMotion

Asociatia Sastipen