La data de
24 septembrie 2014 doi reprezentanți ai APADOR-CH și RHRN au vizitat
penitenciarul Jilava. Această vizită a avut loc în cadrul unui proiect
comun desfășurat de cele două organizații. Ultima vizită a APADOR-CH în
penitenciarul Jilava a avut loc la data de 12 iunie 2008, iar concluziile
vizitei pot fi regăsite aici.
Aspecte
generale
Penitenciarul
Jilava cazează în prezent numai deținuți de sex masculin încadrați în
regimurile deschis și semideschis și care au domiciliile în zona București-Ilfov.
La data vizitei efectivul număra 1600 deținuți majori și un minor aflat în
tranzit, cazați în 6 secții de deținere, una destinată regimului deschis și 5
regimului semideschis. Cea mai mare problemă regăsită în Penitenciarul Jilava a
fost supraaglomerarea, într-o suprafață de 689 mp destinați efectiv deținerii
persoanelor fiind instalate 1792 de paturi. Rezultă că la data vizitei
fiecărei persoane îi reveneau 0,43 mp spațiu personal, iar în condițiile
ocupării tuturor paturilor i-ar reveni 0,38 mp. În cele mai multe dintre camere
paturile sunt amplasate pe trei niveluri, iar spațiul care mai rămâne liber
între acestea sunt culoare de deplasare de la intrarea în cameră spre paturi.
Spațiul personal exagerat de mic care revine fiecărei persoane, dar și
amplasarea paturilor pe trei niveluri contravin normelor recomandate de
Comitetul European pentru Prevenirea Torturii, iar cele două organizații
recomandă remedierea de urgență a acestei situații, scoaterea celui de al
treilea rând de paturi și amenajarea camerelor astfel încât fiecărei persoane
să-i revină spațiu personal de cel puțin 4 mp.
Totuși, noi
investiții în infrastructură au fost făcute de la ultima vizită a APADOR-CH în
penitenciar. O enormă problemă recunoscută de altfel și de conducerea instituției
era calitatea proastă a apei.
Spre
deosebire de anul 2008, când APADOR-CH a atras atenția asupra calității proaste
a apei ce conținea nitrați și impurități, reprezentanții penitenciarului afirmă
că, în urma reparațiilor și înlocuirii țevilor vechi metalice cu țevi PPR
(polipropilenă), apa este potabilă. Au fost realizate cu ajutorul unei firme
contractate de penitenciar puțuri cu adâncime de 180 m, iar calitatea apei este
testată. Lucrările la canalizarea penitenciarului au început în 2008 și au fost
finalizate în 2010. În perioada 2009-2012 au fost înlocuite treptat și o parte
a țevilor prin care circulă apa în interiorul spațiului de deținere. Pe
tronsonul 1 vechile țevi au fost înlocuite cu țeavă zincată, iar pe tronsonul 2
– cu PPR.
Doar pe
tronsonul 2 (secțiile 4, 5 și 6) există duș în camere, în primele 3 secții
grupul sanitar al camerei având doar toaletă și chiuvetă, dușurile fiind
amenajate în săli comune, câte una pe fiecare secție. Apa caldă la băi este
furnizată de două ori pe săptămână. Deținuții s-au plâns asupra acestui aspect,
spunând că programul de furnizare a apei calde este insuficient. Mai ales cei
care muncesc, spre exemplu cei 36 de deținuți din secția a doua, regim
semideschis, camera E 2.10 care lucrau la groapa de gunoi Glina au afirmat că
au nevoie să facă baie zilnic după ce vin de la muncă și sunt nevoiți să se spele
cu apă rece.
Penitenciarul
dispune de câteva vitrine frigorifice pentru depozitarea alimentelor primite de
deținuți de la familie sau cumpărate de la magazin; pentru evitarea furturilor,
sala frigiderelor este păzită de un supraveghetor.
Blocul alimentar
era la momentul vizitei în renovări, urma să se dea în funcțiune la 1
octombrie; pe perioada renovărilor mâncarea se pregătea la popota
penitenciarului și era adusă de acolo și distribuită de către angajații
blocului alimentar. Investiții fuseseră făcute de curând și în spălătoria
penitenciarului, fuseseră achiziționate mai multe mașini mari de spălat,
uscătoare și o mașină de călcat.
Conducerea
penitenciarului a spus că toate camerele au fost renovate în anul 2012,
inclusiv grupurile sanitare ale camerelor și că s-a intervenit în mod constant și
eficient pentru deratizare și dezinsecție. Cu toate asigurările, cei doi
reprezentanți au constatat că încă se semnalează prezența ploșnițelor și
gândacilor în camerele de deținere.
Deratizarea
se face cu o frecvență mai mare. În penitenciar există un “igienist” care are
această sarcină. Conform personalului penitenciarului, acesta intervine la
cerere, ori de câte ori este nevoie.
Conducerea
penitenciarului a realizat un proiect de construire a unei săli de mese, însă
pentru a demara lucrările este necesară aprobarea investiției de către ANP.
Instituția dispune însă de o sală de sport nou construită.
Conform
conducerii penitenciarului, problemele cu care se confruntă instituția provin
din insuficiența banilor. Bugetul instituției se constituie din două surse de
venit – de la bugetul de stat și din venituri proprii (maxim 30% din venituri
obținute din chiria magazinului din penitenciar, punctul de lucru interior și
din vânzarea legumelor și fructelor produse la GAZ). Aceste câștiguri ajung
însă prima oară în administrarea ANP, de aici întorcându-se la penitenciarul
Jilava numai 60% din suma totală câștigată.
Efective,
personal
La data
vizitei numărul deținuților din Penitenciarul Jilava era de 1600 și un minor
aflat în tranzit care era cazat singur în cameră. 128 deținuți erau cazați în
regim de detenție deschis și 1472 în regim semideschis. Penitenciarul nu are
amenajată o cameră-izolator.
Schema de
personal nu este completă, astfel că pentru toate sectoarele (medical,
socio-educativ, etc.) există multe posturi neocupate. Schema pentru personalul
operativ prevede 28 ofițeri și 408 agenți, numai 25 de posturi de ofițeri și
319 de agenți fiind ocupate la data vizitei de monitorizare. Pentru sectorul medical
sunt prevăzute 10 posturi de medici și 25 de personal auxiliar (asistenți
medicali, asistenți de igienă, etc.), numai 3 medici fiind angajați și 16
persoane ca personal auxiliar. Aceeași situație există și pentru sectorul
socio-educativ, unde din 49 de posturi prevăzute în schemă, numai 33 dintre
acestea sunt ocupate.
Sectorul
socio-educativ
Personalul
acestui sector, care numără 33 de angajați, este distribuit pentru două
servicii: educație și asistență psihosocială. La serviciul educație erau angajați
la momentul vizitei 9 educatori și 5 ofițeri și agenți, un preot ortodox, un
agent tehnic și 4 monitori sportivi. La celălalt serviciu, asistență
psihosocială erau angajați 4 asistenți sociali și 4 psihologi, restul personal
auxiliar. Responsabilul de la sectorul socio-educativ a spus că personalul este
insuficient, invocând standardele de personal prevăzute de Decizia directorului
ANP nr. 624 din 16.08.2012 referitoare la desfășurarea activităților educative și
de asistență psihosocială în penitenciare care stabilește următoarele:
-pentru
fiecare 100 deținuți ar trebui să fie angajat un educator ofițer
-pentru
fiecare 500 deținuți – un educator agent, un monitor sportiv și un agent tehnic
-pentru
fiecare 200 deținuți- un psiholog și un asistent social
Este evident
că în penitenciare nu sunt respectate reglementările elaborate chiar de propria
conducere a acestui sistem. APADOR-CH a atras atenția cu ocazia fiecărei vizite
de monitorizare în penitenciare că personalul atât de la sectorul
socio-educativ (dar și medical) este insuficient pentru efectivul de deținuți și
că acest lucru pune în pericol reintegrarea socială a acestora după liberare.
APADOR-CH și RHRN recomandă conducerii ANP ca această problemă să fie abordată
cu prioritate, iar schema de personal de la nivelul fiecărei unități să fie
completată cu specialiști.
În primul
semestru al anului 2014, 118 deținuți au finalizat numai programe
psiho-sociale, în total 588 de deținuți au urmat activități educative, unii dintre
ei fiind înscriși la mai multe activități în același timp.
Cursurile de
calificare (comerț, croitorie, cultura plantelor, cursuri IT) sunt organizate
cu aproximativ 40 de deținuți. Penitenciarul dispune de o sală cu laptopuri
unde s-au putut desfășura cursurile IT, astfel că 300 de deținuți erau la
momentul vizitei absolvenți ai acestui curs; la absolvire deținuții primesc un
atestat.
Penitenciarul
desfășoară și cursuri școlare de tipul „a doua șansă”, în anul școlar care era
în desfășurare fiind înscriși 40 de deținuți în ciclul primar, 64 în ciclul
gimnazial și 20 pentru clasele de liceu.
În
penitenciarul Jilava funcționează o comunitate terapeutică pentru foștii
consumatori de droguri finanțată din fonduri norvegiene. Comunitatea este
dimensionată pentru 26 de foști consumatori de droguri care să îndeplinească
anumite condiții: să mai aibă cel mult 12 luni până la liberare, să nu fie în
evidențele penitenciarului cu acte de violență.
Colaborarea
cu AJOFM nu funcționează deoarece există un ordin care restricționează
includerea deținuților în cursuri de calificare oferite de Agenție; pot
participa doar cei care mai au mai puțin de 9 luni până la liberare. Ar fi util
ca tuturor deținuților să li se propună programe de formare profesională, apoi
să fie conectați la servicii de consiliere pentru găsirea unui loc de muncă.
Serviciul
medical
Serviciul
medical este format din 3 medici generaliști din totalul de 10 în schema de
personal, 7 asistenți medicali de medicină generală, 1 farmacist, 1 igienist și
un administrator, plus 3 persoane ca personal tehnic. În total sunt ocupate 16
posturi din 25 prevăzute în schema de personal auxiliar. Numărul de consultații
zilnice este estimat la o medie de 90 de consultații pe zi.
Personalul
este insuficient, conform șefului serviciului. În schema de personal se mai
încadrează un psihiatru, însă locul este în prezent vacant. Șeful de serviciu
consideră că medicii nu întră în sistem deoarece nu sunt motivați
corespunzător, majoritatea preferând să se angajeze în comunitate. Acest sector
dispune și de camere de izolare pentru suspecții de TB, de infirmerie și
farmacie.
În
penitenciar nu există nou depuși, toți deținuții provin din alte penitenciare și
au fișele medicale deja întocmite. APADOR-CH și RHRN atrag atenția
conducerii penitenciarului că este obligatorie examinarea tuturor celor aduși
în penitenciar chiar dacă au deja fișe și recomandă respectarea acestei
obligativități și la nivelul penitenciarului Jilava.
În unitate
nu există deținuți seropozitivi cunoscuți. La data vizitei erau 18 pacienți cu
hepatita C aflați în tratament, dintr-un număr posibil cu mult mai mare de deținuți
pozitivi. Costul tratamentului cu interferon (Pegasis + Ribavirină) este
estimat le 5000 lei/lună. Tratamentul este decontat de Casa OPSNAJ.
Principalele
probleme medicale semnalate în penitenciar sunt afecțiunile cardio-vasculare,
pacienți cu stimulatoare cardiace, tulburări psihice anterioare încarcerării
sau asociate condițiilor de detenție. Între august 2013 și septembrie 2014 au
fost identificate 11 cazuri TB, iar două erau în investigații medicale la data
vizitei.
Prezervative
nu mai sunt disponibile din 2013 și nici nu sunt încadrate în lista de achiziții
a ANP. Asociațiile reamintesc conducerii ANP că achiziționarea de
prezervative este mult mai ieftină decât tratamentul ulterior al bolilor cu
transmitere sexuală. În condițiile în care asistăm la o creștere a cazurilor
noi de HIV în grupurile la risc, absența acestor materiale de protecție poate
avea consecințe grave asupra sănătății deținuților, considerați la rândul lor a
fi un grup cu risc crescut de infectare.
Testele
HIV/hepatite sunt furnizate de ANP, în funcție de disponibilitate. În Spitalul
Penitenciar Jilava se face testare Western Blot, după depistare ELISA.
În
penitenciar nu există un dermatolog, în condițiile în care mulți deținuți
reclamă probleme dermatologice din cauza condițiilor precare de locuire și a
paraziților (căpușe).
Judecătorul
de supraveghere a privării de libertate
Acesta
activează și în penitenciarul-spital Jilava și are ca ajutor un grefier.
Judecătorul lucrează în Penitenciarul Jilava de șase ani și a estimat
activitatea sa la Jilava la peste 1500 dosare, în timp ce la penitenciarul
spital are în lucru în jur de 200 dosare. Programul de audiență al
judecătorului se desfășoară o dată pe săptămână, în ziua de luni, sau în orice
zi pentru urgențe, iar în ziua de joi participă la comisia de liberare condiționată.
Biroul său este amplasat în afara zonei de deținere, în sectorul administrativ.
Aproximativ
90% din plângerile deținuților invocă nemulțumiri față de regimul de detenție,
în cazul celor aflați în regim semideschis, însă doar o mică parte sunt admise
atât de comisia de stabilire a regimului cât și de judecător.
O altă serie
de contestări ce ajung la judecător sunt legate de rapoartele de incident fie
pe motiv de lovire a altor deținuți sau confiscarea bunurilor și susbstanțelor
interzise (cum este cazul țigărilor în camerele de nefumători, caz în care
pentru pedeapsă se aplică legea fumatului în spațiile publice; fumatul este
permis în penitenciar doar la grupurile sanitare pentru camerele de fumători,
însă în cele de nefumători deținerea de țigări este interzisă).
Judecătorul
a mai spus că alte plângeri sunt legate de tratamentul medical, în sensul că
pentru afecțiunile pe care știu că le au deținuții doresc să primească doar
anumite tipuri de medicamente și nu ceea ce le prescrie medicul de la cabinet,
deși substanța activă și efectul sunt aceleași.
Cu privire
la faptul că toți bolnavii HIV din cadrul sistemului penitenciar sunt aduși la
penitenciarul-spital Jilava, judecătorul este de părere că e un lucru bun și că
este vorba despre o discriminare pozitivă, deoarece dacă ar fi ținuți în camere
cu alți deținuți și dacă aceștia ar afla despre afecțiune, cei bolnavi ar fi
supuși în mod constant abuzurilor. Conform judecătorului, au existat plângeri
de la deținuții care au fost transportați împreună cu deținuți seropozitivi.
Reprezentanții
asociațiilor consideră că atitudinea deținuților, dar și a personalului
penitenciarului față de cei infectați HIV se datorează lipsei de informare a
acestora asupra modalităților de transmitere a virusului și consideră
discriminatorie, dar nu în sens pozitiv, izolarea deținuților infectați față de
restul populației penitenciare. Dacă în cazul deținuților ignoranța cu privire
la acest aspect este de înțeles, în cazul personalului nu este justificată.
Hrana deținuților
Reprezentanții
asociațiilor au vizitat blocul alimentar, aflat în renovare; fusese văruit,
sistemul de aerisire era nou, la fel și marmitele pentru pregătirea hranei.
Unele mici finisări mai trebuiau realizate, blocul alimentar urmând să fie dat
în folosință la începutul lunii octombrie.
La data
vizitei mâncarea deținuților era pregătită la popota penitenciarului. Pentru
acea zi se serveau la masa de prânz ciorbă de dovlecei și tocană de cartofi cu
carne de porc (porționată). Pentru cei de religie musulmană se pregătise ciorbă
de fasole și tocană de cartofi cu carne de pui. Cei care muncesc primesc zilnic
un supliment constând în mai multă pâine și carne. Mâncarea avea aspect și
miros plăcut.
Corespondență,
sectorul vizită, alte drepturi
Cutiile poștale
sunt amplasate la intrarea în corpul de detenție și în interiorul acestuia,
telefoanele în curțile de plimbare și în fiecare secție, câte un infokioșc care
funcționează pe bază de card personalizat fiind de asemenea instalat în fiecare
secție.
Penitenciarul
are 6 curți de plimbare, câte una pentru fiecare secție. Fiecare curte de
plimbare are amplasată câte o masă cu bancă și un acoperiș deasupra acesteia.
În curțile de plimbare sunt instalate și aparate radio care transmit programele
în intervalele orare 8:15 – 11:30 și 13:30 – 18:00. Programul TV funcționează
în intervalul orar 8:00-23:00.
Sectorul
vizită este amenajat corespunzător, astfel că atât vizitatorul dar și deținutul
pot vedea când pachetul primit este deschis de agenții de penitenciar, deținuții
putând primi un pachet lunar sau mai des în cazul în care au acumulat multe
credite și beneficiază de recompense; regula este ca acest beneficiu să fie
acordat când au fost acumulate 45 de credite. Pentru o imagine mai clară asupra
posibilităților de acumulare a creditelor este de menționat că pentru un
program socio-educativ urmat în mod activ de către un deținut se acordă 30
credite (programele durând în medie 3 luni), iar pentru o zi de muncă se acordă
4 credite. Un pachet poate conține maxim 10 kg de alimente, 20 l apă și suc și
6 kg de legume/fructe.
Deținuții
din regimul deschis pot primi până la 5 vizite pe lună din partea aparținătorilor,
iar cei din regim semideschis până la 4. Vizitele se acordă numai la masă, iar
discuțiile cu avocații au loc într-o cameră separată, la mese cu separator.
Sectorul
vizită este supravegheat video, iar conducerea penitenciarului a afirmat că
imaginile preluate de camerele video din întreaga instituție nu se păstrează
mai mult de o lună întrucât sistemul nu permite stocarea unui volum mare de
informații și că apoi acestea se șterg automat.
Penitenciarul
are amenajată o capelă unde se țin slujbe de rit ortodox. Pentru deținuții de
alte religii, la solicitarea acestora, preoți de alte confesiuni se deplasează
la penitenciar, discuțiile desfășurându-se în sălile pentru activități
socio-educative.
Penitenciarul
Jilava are amenajate și două camere pentru vizită intimă, cu un grup sanitar
comun unde apa caldă este furnizată tot timpul. O vizită intimă poate dura până
la 2 ore și până la 48 de ore în cazul celor căsătoriți. Nici măcar aici nu
erau însă distribuite prezervative.
Spălătoria
penitenciarului este echipată cu 2 mașini de spălat mari și una mai mică plus
un uscător, investiția este recentă, iar mașinile sunt funcționale. Deținuții își
pot spăla hainele și lenjeria de pat o dată pe săptămână. În total 8 deținuți
lucrează la spălătorie în două schimburi.
Servicii
adresate consumatorilor de droguri
La
întrebarea despre managerul de caz pentru deținuții autodeclarați consumatori
de droguri a fost indicat psihologul penitenciarului, în prezent detașat la
Penitenciarul Spital Jilava.
Încadrarea
într-un program terapeutic: conform medicului șef, în majoritatea cazurilor
este vorba de foști consumatori de droguri autodeclarați care ajung în PNT
Jilava după ce au depășit sevrajul sau în orice caz au încetat consumul de
droguri.
Comunitate
terapeutică: în cadrul
penitenciarului funcționează comunitatea terapeutică Phoenix Jilava, prezentată
ca un succes major în cadrul căreia se oferă servicii de asistență psihologică,
asistență socială și educație (abordare multidisciplinară), pregătire pentru
eliberare. Comunitatea dispune de 26 de locuri. În cadrul comunității se
lucrează conform ghidului elaborat în cadrul proiectului “Crearea a trei
comunități terapeutice în penitenciarele Rahova, Jilava și Târgșor”,
implementat de ANA și ANP. În comunitatea terapeutică se aplică teste antidrog și
sunt disponibile teste HIV/hepatite.
Reprezentanți
CPECA au întrevederi periodice cu deținuții din cadrul comunității terapeutice
aflați în curs de eliberare. Aceștia sunt sfătuiți să continue consilierea după
ieșirea din penitenciar.
Programul
antidrog: este disponibil pentru toți deținuții, indiferent dacă au fost sau nu
consumatori de droguri și constă în educare pentru prevenirea consumului de
droguri.
Programul de
schimb de seringi: deținuții
care doresc să intre în program primesc un cod al cărui scop este să le
protejeze identitatea. Programul se desfășoară sub supravegherea serviciului
medical și al asistentului social. Un educator între egali distribuie 10
seringi pe săptămână de persoană. Seringile folosite sunt colectate în sticle
de plastic. Conform medicului, programul de schimb de seringi este disponibil
pentru deținuții care doresc să primească seringi. La data vizitei nu era
înscris nici un deținut.
Deși oficial
nu există cerere de seringi deoarece nu există consum de droguri, la ferestrele
camerelor din Penitenciarul Jilava au fost montate plase, deoarece deținuții
aruncau seringile folosite în curtea interioară, conform celor spuse de unii deținuți.
După discuții
cu deținuții cei doi reprezentanți ai asociațiilor constată că programul de
schimb de seringi nu poate funcționa atâta timp cât nu se poate păstra
confidențialitatea numelui și camerelor unde sunt cazați cei înscriși în
cadrul programului. Există un conflict între considerentele de ordin medical și
cele de siguranță: pe de o parte există nevoia de seringi de unică folosință,
pe de altă parte consumul de droguri implică încălcarea regulamentului și deținerea
de obiecte/ substanțe interzise, iar serviciul de pază trebuie să acționeze
de fiecare dată când află de potențiala lor existență. În acest fel, în loc
să servească scopului pentru care a fost inițial creat, cel de a preveni sau
reduce infectarea cu HIV sau VHC, serviciul de schimb de seringi a devenit un
semnalizator al încălcării regulamentului care alertează serviciul de pază.
Paza operează percheziții în camerele unde s-au cerut seringi, de obicei
găsind alte obiecte interzise – în principal telefoane. În acest fel, colegii
de cameră ai deținuților consumatori de droguri sunt motivați să îi convingă
pe aceștia din urmă să nu mai apeleze la serviciul de schimb de seringi și
astfel să atragă atenția asupra lor.
Un exemplu
dat de deținuți a fost anul 2011, când programul de schimb de seringi funcționa:
seringile erau preluate de la educatorul între egali care făcea distribuția și
recuperarea, însă dacă paza găsea seringi pe secție încerca să afle cărui deținut
îi aparținea seringa și să-i facă raport.
|
Managementul
de caz: deținuții
sunt însoțiți de fișa lor medicală oriunde merg în interiorul sistemului
penitenciar. Majoritatea deținuților consumatori de droguri declară că au renunțat
la consumul de droguri și că nu mai au probleme cu adicția.
Personalul
penitenciarului nu a putut spune cu exactitate cum se aplică prevederile
ordinului comun 1216C/2006.
În discuția cu medicul penitenciarului s-a făcut referire la serviciul social
ca fiind cel care asigură managementul de caz pentru consumatorii de droguri
autodeclarați. Fișele medicale ale deținuților consumatori de droguri se păstrează
la cabinetul medical. Șeful serviciului educativ a afirmat că responsabilitatea
includerii într-un program de asistență revine serviciului medical.
Tratamentul
substitutiv: în
Penitenciarul Jilava se aflau la data vizitei doi deținuți care primeau
tratament substitutiv. Medicația le era administrată sub supravegherea
medicului.
Vizita în
camere – discuții cu deținuții
Toți deținuții
s-au plâns de calitatea proastă a mâncării sau mai degrabă de lipsa de varietate.
Ei au afirmat că din mai până în septembrie s-a servit zilnic mâncare de
dovlecei. O parte dintre ei au afirmat că mâncarea nu are gust.
Deținuții
diabetici au dificultăți în păstrarea dozelor de insulină în condiții
corespunzătoare, deoarece nu au acces la ladă frigorifică sau frigider. În
cazul unui deținut diabetic au existat întârzieri în intervenție, atunci când
acesta a suferit o criză de hipoglicemie.
Conform unui
deținut, “trebuie să taci din gură dacă vrei acasă.” Afirmația se referă la capacitatea
de a rezista stresului impus de condițiile din penitenciar în dorința de a
evita rapoartele ce pot afecta șansele de a părăsi penitenciarul cât mai
devreme posibil. Conform deținuților, rapoartele de incident se fac foarte ușor
și uneori pentru fapte prea puțin grave, cum ar fi violență verbală sau fumat
în cameră.
Deratizatorul
vine la cerere, dar deratizarea nu are efect și trebuie chemat de mai multe
ori. Deși conform conducerii apa este potabilă, cei cu resurse financiare nu
beau apă de la robinet. Deținuții au afirmat că vara nu pot dormi din cauza
paraziților – gândaci, ploșnițe, șoareci. Apa este de culoare galbenă, iar pe
canal vin gândaci. Într-o cameră s-a făcut o demonstrație asupra calității
apei: un tifon nou a fost pus ca filtru și apa a fost lăsată să curgă
aproximativ douăzeci de secunde. La final tifonul era galben de la impuritățile
filtrate.
Exemple de
supraaglomerare sunt cele două camere vizitate de reprezentanții celor două
asociații: în prima erau cazați 39 de deținuți, în cea de a doua – 36 de deținuți
care muncesc la groapa de gunoi Glina. Conform prevederilor în vigoare, deținuții
au voie să fumeze doar în toalete, spații relativ înguste (aproximativ 2x3m),
dotate cu două toalete dispuse una lângă alta. Condițiile afectează intimitatea
deținuților care folosesc toaletele și creează aglomerație în acest spațiu.
Aglomerația este o problemă și mai mare în cazul deținuților care muncesc la
groapa Glina. Deși cu trei mai puțini, aceștia au acces la o singură toaletă,
unul din cele două WC-uri fiind blocat, deoarece deținuții depozitează în el
hainele și încălțările folosite la muncă și care sunt impregnate cu un puternic
miros de gunoi. Nu s-a putut stabili dacă toaleta e folosită pentru că nu funcționează
sau din lipsa unor dulapuri sau a unui spațiu adecvat pentru depozitarea
hainelor urât mirositoare și cu potențial infecțios (biohazard).
Trebuie
avută în vedere și amenajarea unor spații de fumat adaptate la numărul de deținuți
sau adaptarea prevederilor în vigoare astfel încât fumatul să nu mai fie o
problemă în camerele cu un număr mare de deținuți, care sunt obligați să fumeze
în baie.
Mulți deținuți
s-au plâns că au început să aibă probleme cu dinții din cauza mâncării proaste
sau a condițiilor din penitenciar, fără să poată accesa servicii stomatologice.
Cabinetul stomatologic este funcțional, deși dotările sunt învechite. Totuși,
la data vizitei Penitenciarul Jilava nu dispunea de un medic stomatolog. Pe de
altă parte, nu există posibilitatea tratării deținuților în servicii private,
chiar dacă aceștia sunt dispuși să plătească. Conform legii, aceștia pot fi
tratați numai în servicii publice și niciun serviciu public de stomatologie din
București nu oferă servicii deținuților. De două ori pe săptămână, deținuții cu
probleme stomatologice sunt trimiși la Spitalul Penitenciar Jilava. Lista de așteptare
este foarte mare.
Concluzii
Situația de
supraaglomerare constatată la vizita anterioară se menține.
Rapoartele
de incident se fac cu foarte mare ușurință pentru fapte minore: un deținut a
primit raport pentru că a mers la vizită cu o țigară stinsă în buzunar,
încălcând astfel prevederile despre interzicerea fumatului. Conform deținuților,
li se poate face raport pentru orice gest greșit, ceea ce poate duce la schimbarea
regimului de executare într-unul mai restrictiv și automat transferul la
Penitenciarul Giurgiu. Acest context este de natură să alimenteze și să mențină
o atmosferă tensionată în relația dintre deținuți și personalul
penitenciarului.
În cadrul
vizitei de monitorizare a fost urmărit gradul de implementare al prevederilor ordinului
comun privind derularea programelor integrate de asistență medicală,
psihologică și socială pentru persoanele aflate în stare privativă de
libertate, consumatoare de droguri. Din discuțiile avute cu personalul
penitenciarului nu a reieșit că aceștia cunoșteau ordinul respectiv.
Recomandări
- APADOR-CH și RHRN semnalează nivelul extrem mare al supraaglomerării din penitenciarul Jilava și solicită conducerii ANP să găsească soluții cât mai rapide astfel încât fiecărui deținut să îi revină cel puțin 4 mp spațiu personal, așa cum recomandă CPT.
- Asociațiile solicită reluarea de urgență a măsurilor de prevenire HIV, pornind de la:
-
modificarea urgentă a regulamentelor și a instrucțiunilor personalului
serviciului de pază, astfel încât serviciul de schimb de seringi să fie reluat
în cel mai scurt timp;
-
introducerea unei noi linii de cheltuieli în următorul buget, astfel încât să
se achiziționeze de urgență prezervative, care să fie puse la dispoziția deținuților
în condiții de anonimat;
- punerea
urgentă la dispoziție a testelor HIV, hepatite și oferirea serviciului de
consiliere și testare voluntară deținuților care doresc să își cunoască
statutul serologic.
- Asociațiile recomandă și efectuarea de teste privind calitatea apei și comunicarea publică a rezultatelor, pentru a risipi suspiciunile privitoare la acest aspect.
Alte
concluzii și recomandări se regăsesc în raport.
Adelina Boboșatu
(APADOR-CH)
Valentin
Simionov (RHRN)
