Cerere de ofertă pentru traducere simultană

Asociația RHRN – Romanian Harm Reduction Network organizează ședința extraordinară a Comitetului Național de Coordonare a Programelor HIV/SIDA și Tuberculoză (CNC-FG) pe 14-15 mai.

                                                                    

Prin prezenta vă solicităm o ofertă, cu toate reducerile incluse, pentru serviciile de traducere simultană necesare organizării evenimentului, după cum urmează:

- doi traducători pentru două zile de traducere simultană română-engleză

- instalație pentru traducere simultană (inclusiv cabine pentru traducători)

- 60 de perechi de căști

- 2 microfoane mobile

Perioada: 14-15 Mai 2014 (2 zile)

Pentru a intra în procesul de selecție pe care RHRN îl va realiza ulterior primirii ofertelor, această ofertă trebuie să cuprindă următoarele:   

Preț/traducător/zi	Preț/logistică/zi

Termenul de depunere a ofertelor este 07.05.2014, ora 16 prin e-mail la adresa drosca@rhrn.ro. Ofertele primite după această dată nu vor mai fi luate în considerare! 

Relații la tel: 0726 389 604, e-mail: drosca@rhrn.ro.

Propuneri și completări la textul strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020

Pe 22 ianuarie, la Institutul Național de Sănătate Publică, a avut loc o dezbatere publică organizată de Ministerul Sănătății pentru discutarea Strategiei Naționale de Sănătate, 2014-2020.
Ma jos se află propunerile făcute de RHRN.

1. Estimări bugetare – construirea viitoarelor intervenții în funcție de estimările de costuri permite o mai bună planificare a măsurilor de implementat, precum și evaluarea acestora.

Estimările bugetare nu presupun angajarea financiară a statului sau a autorității locale, ci includ nevoile financiare ale unei măsuri, permițând astfel o estimare mai apropiată de realitate a eforturilor ce urmează a fi făcute.

2. Monitorizare și evaluare: considerăm că actualul text al strategiei nu este suficient de clar cu privire la metodele de monitorizare și evaluare a strategiei. Propunem completarea acestuia prin introducerea următoarelor:

• evaluarea independentă a strategiei și a planului de acțiune, la mijlocul și la finalul intervalului pe care îl acoperă;
• precizarea intervalelor de evaluare intermediară a Strategiei în actualul text;
• numirea mecanismelor de monitorizare și a felului cum va fi folosită informația colectată în textul Strategiei.

3. Implicarea societății civile: precizarea modului în care vor fi implicate în implementarea strategiei grupurile vulnerabile și grupurile de pacienți, persoanele afectate în mod direct de politicile de sănătate publică. Printre multele argumente ce pot fi aduse în favoarea acestei cerințe se află discontinuitățile în furnizarea de medicație (confirmate cel puțin în cazul persoanelor seropozitive sau al persoanelor afectate de tuberculoză).

4. Strategia face referire la un set de grupuri considerate ca fiind la risc, printre care se numără persoanele consumatoare de droguri și persoanele de orientare homosexuală.

Propunerea din partea RHRN este ca, alături de aceste două grupuri, să mai fie menționate lucrătoarele sexuale, persoanele fără adăpost și persoanele private de libertate, două categorii aflate la risc față de HIV, hepatite, infecții cu transmitere sexuală și tuberculoză.

5. Cercetare. Evoluția medicinei și a tratamentelor datorează cele mai mari progrese cercetării științifice. În prezent apar din ce în ce mai multe studii care au aprofundat efectele terapeutice ale unor substanțe considerate în prezent droguri, cum ar fi canabinoidele (THC, CBD) și 3,4-methilenedioxi-N-methylamphetamine (MDMA) în tratarea cancerului și a tulburărilor psiho-afective.

Tragedy in Romania: HIV and Shakespeare

Romania would be better off paying for more Shakespeare festivals than for HIV-prevention efforts, the country's culture minister recently said.

Last December, our Minister of Culture said that Romania would be better off paying for more Shakespeare festivals than supporting efforts to prevent the transmission of HIV.

In the wake of furor over this statement, the Minister resigned. However, many Romanians at risk for HIV are left to hope that the sentiment underlying his comments—namely, that programs to prevent HIV are a waste of taxpayers’ money—will be as easy to dislodge as the man himself.

Romania is currently experiencing a spike in HIV rates that hits hardest among the most vulnerable populations, such as people who use drugs. Meanwhile, Romanians find themselves caught between a lack of clear national commitments to HIV prevention, and diminishing funds for HIV responses in the context of European and global austerity.

In the 1990s, our government and the world rallied to help Romanian orphans with HIV. At the same time, other groups at risk—particularly people who inject drugs—have received less support. Since then, big donors such as the Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria have supposed that Romania is too rich to continue receiving support, and international funding for Romanian programs to reduce drug-related HIV transmission have all but disappeared.

Not surprisingly, HIV infections among at-risk populations are skyrocketing. A 2012 report on the outbreak of HIV and AIDS among injecting drug users in Romania, co-authored by National Antidrug Agency, the Romanian Association against AIDS, the National Institute for Infectious Diseases and Carusel Association, reports a spike in HIV rates from 3 to 5 cases annually between 2007 and 2009, to 12 cases in 2010, to 129 in 2011.

Halfway through 2012, 102 new cases were already registered—more than three times the number reported for the same period in the previous year. ARAS and Carusel, two community-based organizations, report that HIV-positive cases among injection drug users tested at their drug treatment services have exploded from 1.1 percent in 2008 to 11.6 percent in 2011.

These numbers have been rising still further as funding for HIV prevention continues to erode. This summer, the European Union ended its financial support for programs in Romania that distribute clean needles and syringes. The Romanian government has been slow to respond, despite the fact that initiatives such as needle and syringe programs that have been proven in repeated scientific studies to reduce incidence of by as much as 80 percent among people who inject drugs. The city of Bucharest has put forward some support by purchasing needles and issuing a call for proposals—but the urgent need still greatly outstrips the supply. 

Those who think that HIV among drug users is “not their problem” are short-sighted. Like all easily transmissible diseases, HIV does not remain localized in one community. Countries that have ignored or responded inadequately to HIV epidemics that centered on their drug-using populations, such as the Russian Federation and Ukraine, are now seeing the disease spread to the general population through sexual contact.

The cost of ignoring HIV can be felt in other ways too. While clean needles cost mere cents apiece, their availability to the people who use them saves hundreds of thousands of dollars in infections prevented. The Minister of Culture’s remarks were a bald expression of prejudice.

There is no cure yet for AIDS, but there are demonstrated ways to prevent HIV transmission. Romania must provide the necessary funds for these, and so help cure the other crisis in our country—indifference. 

Failure to respond? Now, that would be a tragedy of Shakespearean proportions.

(Preluare de pe http://www.opensocietyfoundations.org/voices/tragedy-romania-hiv-and-shakespeare)

Raportul proiectului de formare în lucrul cu consumatorii de substanțe noi // Developing local answers to emerging HIV threat among legal high users in Romania (Project Report)

English version below.

În perioada august 2012 – noiembrie 2013, RHRN a desfășurat proiectul Developing local answers to emerging HIV threat among legal high users in Romania, finanțat de SIDACTION, cu un buget de 31.000 de euro.

Proiectul a atins opt orașe: București, Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Galați, Constanța, Brașov și Sibiu.

Seminariile ținute în aceste orașe au avut ca scop creșterea capacității de outreach, de cunoaștere și de lucru cu consumatorii de droguri, fiind adresate profesioniștilor care lucrează în servicii comunitare axate pe consumul de droguri și în instituții publice responsabile cu serviciile medicale și sociale adresate grupurilor la risc din cele opt orașe. 

Descărcați raportul în engleză aici

Mai jos sunt prezentate câteva informații interesante în legătură cu consumul de substanțe noi cu proprietăți psihoactive (SNPP) la finalul anului 2013 provenite de la foștii cursanți:

București	Magazinele de etnobotanice au fost închise, iar substanțele se găsesc acum pe stradă la dealeri; Persoanele private de libertate preferă noile substanțe deoarece sunt mai ieftine decât drogurile clasice; SNPP sunt vândute ca săruri de baie în pliculețe de 5 grame fără nicio etichetă.
Constanța	În spitalul de psihiatrie de la Palazu Mare intră lunat aproximativ 10 persoane cu afecțiuni psihiatrice apărute în urma consumului de SNPP; există cazuri de schizofrenie apărute în urma consumului de SNPP (la orată de cel puțin trei doze zilnic pentru mai mult de trei ani); Cei care încearcă să se lase recad foarte repede; Există dealeri de SNPP cunoscuți în oraș; Majoritatea consumatorilor sunt elevi de liceu și studenți; SNPP sunt vândute pe stradă în plicuri fără nicio inscripție; Cele mai importante substanțe aflate pe stradă sunt : JWH, UR, AM și canabinoizi (în ultimii ani)
Iași	SNPP sunt cumpărate online SNPP sunt consumate în amestec pentru a obține un efect mai puternic;
Cluj	SNPP sunt cumpărate online (stimulante și canabinoizi); Persoanele fără adăpost consumă mai ales alcool și diluanți; Tendința e de întoarcere la drogurile clasice (marijuana, cocaină, ecstasy, amfetamine); Majoritatea consumatorilor sunt elevi de liceu și studenți.
Brașov	Din 2012 nu au mai existat practic cazuri; Tendința e de a consuma droguri „naturale” (hașiș și marijuana) și de a le evita pe cele sintetice
Sibiu	SNPP au făcut o impresie foarte proastă tinerilor – cei care consumă sunt axați pe marijuana și evită cu SNPP; Cei care încă mai consumă SNPP le cumpără online, de la dealeri și de la taximetriști; în prezent există mai mulți dealeri în probațiune decât în aceeași perioadă a anului trecut; Există cazuri în care consumatorii încearcă să scape de nevoia de SNPP prin consum de alcool – aproape că au reușit, dar date fiind cantitățile mari de alcool pe care le-au consumat, ei au ajuns alcoolici.
Galați	Consumul de SNPP a scăzut; ce a rămas se bazează pe traficul online; aparent cei care ajung la urgențe sunt policonsumatori (care amestecă diferite substanțe, suplimentând cu alcool).
Timișoara	·         SNPP („șampoanele”) sunt achiziționate de la dealeri; există cazuri de injectare de SNPP.

//

Starting with 2012 August untill  2013 November, the Romanian Harm Reduction Network had implemented the project Developing local answers to emerging HIV threat among legal high users in Romania, under the agreement with SIDACTION, with a budget of 31,000 Euro. 

The project was implemented in 8 Romanian cities: Bucharest, Iasi, Timisoara, Cluj-Napoca, Galati, Constanta, Brasov and Sibiu.

The training program aim was to increase the capacity in outreaching, understanding and working with people who use new drugs. The training was addressed to professionals working in community-based drug services and in public institutions responsible with medical and social services for at-risk groups from 8 Romanian cities, using international and local expertise.

Download the report here

Interesting feedback from trainees:

Bucharest	The legal high shops were closed and the substances are now sold on the streets by dealers; Prisoners prefer to use NPS because they are cheaper that the classic drugs NPS are sold as bath salts in unlabelled 5g bags
Constanța	In the mental hospice nearby (Palazu Mare) they have a rate of about 10 people each month with psychiatric disorders following NPS use; they have cases of schizophrenia following NPS use (at least three doses a day for more than three years) People who are trying to quit fall off the wagon very soon There are known NPS dealers of in the city The majority of users are high-school and college students NPS are sold on the street in unlabelled bags Main substances on the street: JWH, UR, AM and cannabinoids in the last couple of years
Iași	NPS are purchased online NPS are used also mixed together to get a stronger effect In prison they mainly use cough and headache pills (in the penitentiary system there is a zero-tolerance policy towards drugs, so the official position states that there is no drug use in prisons, except the „exceptional” cases of prisoners being caught; so there is no regular drugs use)
Cluj	NPS are bought online (both ATS and cannabinoids) Homeless people use mainly alcohol and paint thinners The trend here is back to the classic drugs (marijuana, cocaine, ecstasy, amphetamines) The main users are high-school and college students
Brașov	Since last year there were virtually no cases The trend is to use „natural” drugs (hashish and marijuana) and to avoid the synthetic ones
Sibiu	NPS have left a very bad taste in the local youth – the ones who use drugs are set on marijuana and avoiding NPS Those who still use NPS buy them online, from dealers and taxi drivers; there are now more dealers on the probation service than last year There are cases of people that are trying to quit NPS use by overriding the craving with alcohol – they are almost clear, but because the huge quantities of alcohol they needed to use to surpass the craving, they are now alcoholics
Galați	The NPS use has decreased; what remains is based on online traffic; it appears that the people who end up in ER are multidrug users (mixing different substances and supplementing them with alcohol)
Timișoara	·         NPS („shampoos”) are bought from dealers; also there are reported injecting NPS cases

Comunicat de presă: Dezbatere publică - Hotărârea Guvernului privind aprobarea Strategiei Naționale de Sănătate pentru 2014-2020

În urma solicitării depuse de Romanian Harm Reduction Network și Institutul pentru Politici Publice București pentru o dezbatere publică pe marginea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei Naționale de Sănătate pentru 2014-2020, Ministerul Sănătății organizează miercuri 22 ianuarie 2014, ora 10, dezbaterea la sediul Institutului Național de Sănătate Publică, sala Amfiteatru, str. dr. Leonte nr. 1-3, sector 5, București.

Înscrierea se face telefonic la numărul 021.3072.639 (dr. Mihaela Oancea).

Recomandările se trimit în format electronic la propuneri@ms.ro până la 20.01.2014, cu specificarea articolelor sau articolului din actul normativ, data trimiterii și datele de contact ale expeditorului.

Viața în arest preventiv: droguri, HIV și condiții precare de igienă

„Da, am tras și la pușcărie, am tras, de ce să… m-am drogat, m-am drogat bine, nu ca… Făceam diazepame când n-aveam, să mă las. Și e și acolo, e droguri, se bagă ca afară, se bagă… Dar, foarte greu cu medicamentele. M-a durut măseaua… Și m-am dus, m-am rugat seara la cine era de gardă să-mi facă ceva, o injec­ție, un calmant. Nimic. Că «să iau algocalmin». M-am îmbuibat cu pastile și a doua zi… mi-a făcut un calmant. Nici cu ăla nu mi-a trecut și era marfă pe altă secț­ie și mi-am procurat și mi-am făcut câteva unităț­i și mi-a trecut. Așa am rezolvat-o.” (Mihai)

Povestea lui Mihai, precum și a altor consumatori de droguri aflați la un moment dat în arest preventiv în România, poate fi citită în raportul „Consumatorii de droguri în arest preventiv, o abordare din perspectiva drepturilor omului”, publicat recent de RHRN – Romanian Harm Reduction Network – în colaborare cu APADOR-CH. Documentul atrage atenția asupra faptului că în ultimii ani a crescut spectaculos numărul infracțiunilor săvârșite de consumatorii de droguri, că prevederile legale actuale și sistemul de justiție nu reușesc să-i îndepărteze pe aceștia de tentația încălcării legii, atâta vreme cât consumul de droguri continuă și în sistemul penitenciar sau de arest.

Raportul cuprinde o analiză a legislației românești care sancționează traficul și consumul de droguri și explică detaliat modul în care funcționează sistemul penal în astfel de cazuri. Pe lângă statistici, documentul prezintă și câteva mărturii șocante ale consumatorilor de droguri, din experiențele lor în aresturi, informații despre condițiile de detenție, relațiile dintre investigatori și cei investigați, uneori despre abuzurile și violările procedurilor cărora le-au căzut victimă cei intervievați. În câteva interviuri discuțiile s-au centrat pe abuzurile poliției și ale procurorilor, constând în special în presiuni psihologice pe baza articolului 16 din Legea nr. 143/2000, amenințări și insulte, interzicerea tratamentului, blocarea accesului la probe, folosirea sevrajului ca mijloc de a obține declarații.

Cercetarea făcută de APADOR-CH și RHRN, cu sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române și Administrația Națională a Penitenciarelor, și cu finanțare oferită de Open Society Foundations, a condus la următoarele concluzii principale:

- din eșantionul intervievat în cercetare, estimativ, 60-70% din totalul infracțiunilor violente sunt săvârșite de către consumatorii de stimulante (etnobotanice);

- numărul de cazuri în care au fost implicaț­i consumatori de droguri a crescut vizibil în ultimii ani;

- începând cu 2008, organele legii au devenit mult mai tolerante cu consumatorii de droguri: posesia pentru propriul consum este sanc­ționată cu amendă administrativă (la prima abatere, în cazul Bucureștiului). Anterior, consumatorii erau trimiși în judecată, ceea ce nu se mai întâmplă acum;

- din 2010-2011 există procurori care cer pedeapsa cu suspendare și tratament obligatoriu pentru consumatorii de droguri;

- între 2009-2010 a avut loc explozia drogurilor legale;

- iar în 2011-2012, cazurile legate de heroină au început să devină din ce în ce mai rare;

- organele de anchetă au renunț­at la obiceiul de a adăuga cazuri nerezolvate în dosarele consumatorilor de droguri. Judecătorii au început să ceară probe, cazul nu se mai sprijină doar pe declara­ția inculpatului de recunoaștere a altor infracț­iuni pe lângă cea din dosar;

- numărul de consumatori de stimulante cu patologii psihiatrice a crescut în ultimii 2-3 ani;

- numărul infectărilor cu HIV crește rapid: în 2010 apăreau 2-3 cazuri pe an, acum sunt 2-3 cazuri pe săptămână!

- conform persoanelor intervievate, se pot găsi droguri în interiorul unităților de deten­ție, de obicei de calitate mai proastă, ceea ce reprezentă un pericol mai mare pentru sănătatea consumatorilor.

- condiț­iile din arestul preventiv (accesul la aer și apă, lumină naturală, spaț­iu personal, toalete) în unităț­ile poliț­iei nu corespunde minimumului de standarde pentru persoane sănătoase și sunt dăunătoare consumatorilor de droguri și altor persoane cu probleme medicale;

- unitățile de arest preventiv din poliț­ie și penitenciare sunt supraaglomerate;

- un număr important de consumatori de droguri se implică în microtrafic cu scopul a face rost de banii pentru doza zilnică, ceea ce-i face să ajungă sub inciden­ța articolului 2 al Legii nr. 143/2000 – trafic de droguri – și primesc o pedeapsă dispropor­ționată în comparaț­ie cu infracț­iunea (sentinț­a minimă pentru trafic de droguri este de 3 ani pentru droguri de risc și de 10 ani pentru droguri de mare risc). Legea eșuează în scopul ei de prevenire și împiedicare a traficului de droguri pe stradă;

- din cauza consumului zilnic și a dependenț­ei, consumatorii problematici de droguri sunt predispuși să se implice în traficul de droguri de pe stradă, iar condamnarea la închisoare nu face decât să le agravezi situaț­ia;

- articolul 16 din Legea 143/2000 le permite anchetatorilor să pună presiune asupra suspecț­ilor a căror situaț­ie, în cazul consumatorilor problematici de droguri, este fără ieșire: o proporț­ie necunoscută dintre aceștia aleg să denun­țe alt consumator de droguri drept traficant; în acest fel, articolul 16 nu-și îndeplinește scopul de a permite identificarea și sanc­ționarea traficanț­ilor de droguri.

Principalele recomandări ale organizațiilor semnatare ale raportului sunt următoarele:

1 Dezincriminarea posesiei – Pentru a ușura accesul consumatorilor de droguri la medicație vitală în tratarea infecției cu HIV, hepatite sau alte boli transmisibile, ar trebui dezincriminată posesia pentru consum propriu. Această măsură ar permite de asemenea organelor legii să facă o deosebire clară între consumatorii de droguri și traficanții de droguri, fapt ce le-ar permite să se concentreze pe adevărații infractori;

2 Continuitatea îngrijirilor trebuie garantată și în cadrul sistemului penal. În ultimii ani, problema accesului la servicii medicale în detenția preventivă și nevoia de a asigura continuarea îngrijirilor între serviciile comunitare și închisori a dobândit pregnanță și vizibilitate crescute. Mai exact, e necesar un protocol de funcționare care să reducă impactul personal al angajaților din sistem în contactele cu persoanele bolnave în detenție preventiva prin descrierea unor proceduri clare pentru astfel de situații. O cale de a atinge acest scop ar fi prin organizarea unui grup de lucru comun diverselor ministere și agenții de resort, cuprinzând reprezentanți din Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, ONG-uri și alte instituții ori structuri implicate;

3 Ar trebui create programe de instruire în drepturile omului și de schimb de experiență pentru diverse categorii profesionale (judecători, procurori, ofițeri de poliție, avocați) pentru a crește nivelul lor de conștientizare a efectelor detenției preventive și a justiției terapeutice. Aceste sesiuni de informare ar trebui susținute de către membri ai aceleiași categorii profesionale în colaborare cu experți în domeniile drepturilor omului și al reducerii riscurilor.

„Am băgat și acolo, nu zilnic, din când în când… la Jilava deloc, iar la Rahova m-am injectat după aproape doi ani… Venea unu la noi… Primea marfa de afară și mi-a dat și mie de câteva ori. Odată i-am spus că-i dau ­țigări sau bani… dupa aia am băgat o dată, de două ori, iar apoi îi spuneam mamei să-mi trimită Kent sau Marlboro… Viceroy și de astea. Dacă aveai Viceroy, dădeai patru cartușe de Viceroy. Dacă aveai Kent sau Marlboro, dădeai doar două… Trei sferturi dintre de­ținuț­i sunt consumatori.” (Iancu)

(Articol preluat de pe blogul APADOR-CH)