RHRN primește noi membri

Asociația Romanian Harm Reduction Network (RHRN) este o rețea de persoane și organizații ce susțin reducerea riscurilor (harm reduction) ca metodă și politică publică eficientă în diminuarea consecințelor negative asociate consumului de droguri.

Asociaţia îşi propune sensibilizarea ofertanţilor de servicii, a politicienilor şi finanţatorilor cu privire la riscul asociat consumului de droguri și la nevoia de a dezvolta intervenții documentate științific și în conformitate cu principiile de drepturile omului în contextul creşterii numărului de consumatori de droguri în România şi a nevoii pentru servicii medico-sociale (reducerea riscurilor, tratament şi reintegrare) pentru consumatorii de droguri în vederea conținerii consecințelor negative ale consumului și traficului de droguri la nivelul societății românești.

Principalele activități RHRN

• Advocacy pentru creșterea implicării instituțiilor statului în dezvoltarea de intervenții și politici publice cost-eficiente și documentate științific, orientate către reabilitarea și integrarea foștilor și actualilor consumatori de droguri

• Sensibilizarea opiniei publice față de problematica drogurilor

• Propuneri de îmbunatățire a legislației referitoare la regimul drogurilor

• Formare și cercetare

• Campanii de informare cu privire la riscurile asociate consumului de droguri

Cine poate deveni membru RHRN?

Orice cetățean român sau organizație înregistrată în România ce susține reducerea riscurilor asociate consumului de droguri.

Ce presupune calitatea de membru?

• Participarea la elaborarea şi implementarea acţiunilor Asociatiei, participare în structurile de conducere ale organizației.

• Participare la evenimentele organizate de RHRN, în principal Adunarea Generală, dezbateri și conferințele publice pe tema politicilor în domeniul drogurilor, drepturile omului, intervenții eficiente în reducerea riscurilor.

• Acces la baza materială și informațională a Asociației (logistic, bibliotecă electronică, contacte cu orgzanizații și experți din domeniu la nievel național și internațional).

• Acces prioritar la informații despre conferințe, seminarii, cursuri de formare și alte evenimente similar din domeniu, la nivel național și internațional.

• Acces priositar la informații despre burse de cercetare sau de studiu in domeniul harm reduction.

• Acces prioritar la informații despre finanțări disponibile și posibilitatea de a participa la proiecte inițiate de RHRN în colaborare cu membrii individuali sau în perteneriat cu membrii organizații.

• Plata unei cotizații anuale obligatorii de 20 Euro pentru membrii individuali sau 100 Euro pentru membrii organizații; cotizațiile sunt folosite pentru acoperirea costurilor operaționale ale organizației sau pentru organizarea de dezbateri sau evenimente conforme misunii RHRN.

• Implicare în extinderea impactului organizației în conformitate cu scopul și obiectivele acesteia.

Care este procedura de primire de noi membri?

• completarea formularului de aplicatie

• interviu

• votul Adunării Generale în urma aprecierii motivării și a interviului.

FORMULARELE DE APLICAȚIE POT FI DESCĂRCATE DE LA LINKURILE DE MAI JOS:

• persoane

• organizații 

Termen limita pentru depunerea candidaturilor: persoanele si organizatiile interesate de dobandirea calitatii de membru RHRN isi pot depune candidaturile (motivare scrisa si formular de aplicatie) pana la data de 10 iunie 2012 prin email, la adresa office.rhrn@gmail.com  sau prin fax, la nr. 021 310 71 20.

Drepturile omului nu se negociază!

Fii alături de noi în lupta pentru drepturile persoanelor afectate de consumul de droguri prin redirecționarea a 2% din impozitul tău pe venit din 2011

Cum poți să ne sprijini:

prin descărcarea formularului de 230 (daca ai realizat un singur venit in anul 2011) sau formularul 200 (daca ai realizat mai multe venituri) de pe situl oricărei Administrației Fiscale (AF) și depunerea ei către AF de domiciliu și completarea datelor tale de identificare persoanală. Pe tine nu te costă nimic iar cei 2 % vor fi redirecționați automat de către autoritățile fiscale fără a ține cont de opțiunile tale.
Date le noastre: 
Cod unice de inregistrare fiscala (CUI): 21655488
Cont: RO50RZBR0000060009167448
Raiffeisen Bank

Despre RHRN

Numele nostru este Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor – pentru prieteni suntem RHRN :) Existăm din 2002 ca o rețea de organizații și persoane ce promovează conceptul de reducere a comportamentelor cu risc asociate consumului de droguri (sau harm reduction) prin parteneriatul dintre stat și societatea civilă, precum şi prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor adresate consumatorilor de droguri.

RHRN în cifre și activități:

• 10 ani de activitate;
• 20 de proiecte naționale si internationale prin care am crescut nivelul de cunostinte și competente în lucrul cu consumatorii de droguri și am sensibilizat opinia publică și decidenții cu privire la problemele legale, medicale și sociale asociate drogurilor;
• 5 rapoarte de cercetare la nivel național cu privire la situația consumului de droguri în rândul consumatorilor de droguri injectabile și a copiilor și tineri care consumă droguri "etnobotanice"; 
• 6 rapoarte de țară privind politicile și serviciile ce țintesc grupurile la risc față de HIV și droguri în regiunea balcanică; 
• 400 de profesioniști (farmaciști, asistenți sociali, psihologi, polițiști, gardieni) formați în intervenții sociale și medicale în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri;
• peste 50 de întâlniri tehnice, mese rotunde, dezbateri cu privire la politicile publice din domeniul consumului de droguri în România;
• Școala de vară “Grupuri de risc și servicii sociale desuport”, primul program de informare și dezvoltare profesională adresat studenților din domeniul științelor sociale și medicale sub forma unei școli de vară și a unui program de burse, derulat în partneriat cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București) și ajuns la a IV-a ediție;
• peste 30.000 de persoane private private de libertate informate cu privire la riscurile transmiterii de infecții prin contact sexual neprotejat și consum de droguri în cadrul unui proiect național realizat în toate cele 38 de penitenciare, în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor și 4 organizații membre RHRN;  
• 2 inițiative de schimbare a legislației în domeniul combaterii consumului șitraficului ilicit de droguri (Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea consumului și traficului ilicit de droguri și Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului); 
• participarea prin prezentări și în calitate de delegați la evenimente importante în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri și a prevenirii HIV/SIDA (International Harm Reduction Conference 2009, AIDS 2010, International Harm Reduction Conference 2011, EuroHRN Conference 2011, AIDS 2012 http://www.aids2012.org/); 
• calitatea de membru în cadrul Forumului Societății Civile pe Droguri, ce reunește organizații nonguvernamentale reprezentative la nivel european în domeniul politicilor și serviciilor din domeniul drogurilor, coordonat de Comisia Europeană;
• membru în numeroase rețele internaționale de harm reduction și drepturile omului (Eurasian Harm Reduction Network, International Drug Policy Consortium, EuroHRN, Nightlife Empowerment & Well-being Implementation Project (NEWIP)).

Planurile noastre pentru 2012 și anii ce urmează:

• reforma politicilor în domeniul drogurilor: dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu. Subscriem la poziția Organizației Mondiale a Sănătății, conform căreia dependența de droguri este o boală cronică, nu o infracțiune și credem că poate fi tratată prin servicii medicale, nu prin închisoare;

• reducerea utilizării arestării preventive în cazul consumatorilor de droguri în favoarea aplicării unor măsuri alternative neprivative de libertate și creșterea gradului de preocupare pentru reintegrarea lor socială;

• preluarea financiară de către stat și autoritățile locale a programelor de a programelor de reducere a riscurilor. Consumul de droguri este o problemă a României și a comunităților locale, nu a finanțatorilor internaționali de al căror sprijin ne-am bucurat ca țară timp de 10 ani;

• susținerea activă a extinderii serviciilor de reducere a riscurilor, singurele intervenții ce au dat rezultate în prevenirea propagării HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile și a altor grupuri sociale la risc (practicante ale sexului comercial, copii și persoane adulte fără adăpost). 

• creșterea nivelului de informare a populației cu privire la politicile în domeniul drogurilor și a alternativelor la modelul actual prin conferințe publice documentate pe evidențe științifice și realități sociale în rândul populației generale.

 Avem nevoie de sprijinul tau! Fii alături de noi!

Secretariatul RHRN

COMUNICAT DE PRESĂ

Campania ”educațională” pentru prevenirea consumului de etnobotanice inițiată de Ministerul Administrației și Internelor și de Instituția Prefectului Municipiului București este o campanie de dezinformare

Rețeaua Română de Reducere a Riscurilor Asociate consumului de droguri (RHRN) își exprimă în mod public suportul față de inițierea și organizarea de campanii de prevenire a consumului de droguri, pe care le considerăm a fi o formă foarte importantă de educare a populației în ceea ce privește consumul de droguri și riscurile pe care le reprezintă. Dorim să reamintim partenerilor guvernamentali că punem la dispoziția lor o experiență de peste 10 ani în lucrul direct cu persoanele ce consumă droguri și familiile acestora. În acest sens, ne simțim obligați să luăm atitudine față de ultima campanie antidrog inițiată de Ministerul Administrației și Internelor, împreună cu Instituția Prefectului Municipiului București, pe care o considerăm greșită în abordare și conținut pentru următoarele motive:

1. așa-numita campanie ”educațională” promovează stigmatizarea consumatorilor de ”etnobotanice”, considerați de inițiatorii campaniei ca fiind inferiori vacilor în ceea ce privește decizia de a consuma etnobotanice. Promovarea acestei imagini de către o instituție a statului confirmă stereotipurile negative despre consumatorii de droguri, considerați a fi singurii responsabili pentru extinderea consumului acestor substanțe;

2. opinia publică trebuie să știe că substanțele cunoscute sub numele de etnobotanice nu sunt plante, ci produse sintetice, obținute în laborator. Aceste substanțe sunt pulverizate peste produse vegetale sau comercializate ca atare, sub forma de pudră. Din acest motiv, numeroși tineri au impresia că, folosind un produs vegetal și în plus legal, nu se expun niciunui risc serios de sănătate, ceea ce este fals. Nu doar ONG-urile, ci și instituțiile statului au datoria de a informa corect populația cu privire la conținutul și riscurile asociate consumului acestor substanțe. Avertizările de tipul ”Drogurile ucid!” nu au impact la populația tânără interesată de consumul de droguri. Acești tineri au nevoie de informații concrete despre riscurile consumului de droguri;

3. inițiatorii campaniei afirmă că ”etnobotnicele” ucid. Este foarte adevărat, furnizorii de
servicii (deopotrivă din sectorul public și societatea civilă) știu cel mai bine lucrul acesta. Sunt numeroși consumatori de droguri injectabile care au decedat în ultimul an datorită consumului de stimulente sintetice vândute sub numele de ”etnobotanice”. Cu toate acestea, nu exista niciun raport oficial care să confirme acest fapt. Dacă Ministerul Administrației și Internelor, o instituție de stat, afirmă ca se moare din cauza consumului de etnobotanice, atunci trebuie să se bazeze pe studii și date statistice. Este necesar ca MAI sa prezinte cercetările pe care se bazează, deoarece decesele direct provocate de consumul de droguri sunt un indicator cheie monitorizat de Observatorul European pentru Monitorizarea Consumului și Dependenței de Droguri (EMCDDA), iar o statistică ce înregistrează decesele datorate consumului de etnobotanice ridică o foarte serioasă problemă de sănătate publică aduce o mare vizibilitate asupra fenomenului, consecința fiind dezvoltarea de intervenții de reducere a numărului de decese, traduse prin intervenții concrete adresate consumatorilor de droguri.

București, 13.10.2011

Semnează

Valentin Simionov

Director executiv

Romanian Harm Reduction Network (RHRN)

Contact:

Tel. / Fax: 021 310 71 20
Email:office.rhrn@gmail.com

Mob: 0733 987 506

Conferinta se difuzeaza live

Conferinta publica “A War without Winners: 50 Years of Drug Prohibition” va fi difuzata live la adresa: http://live.apostrof.ro/

Conferință publică

„A War without Winners: 50 Years of Drug Prohibition”

Romanian Harm Reduction Network (RHRN) și Centrul de Cercetare și Inovații în Serviciile Sociale vă invită să participți joi, 30 iunie 2011 la ora 19:00 la conferinţa:

„A War without Winners: 50 Years of Drug Prohibition”

susţinută de

Stephen Rolles,

Senior Policy Analyst

TRANSFORM Drug Policy Foundation (U.K)

Conferința va avea loc la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, str. Schitu Măgureanu, nr. 9, sala 201 și va fi susținută în limba engleză.

Acesta este cel de al doilea eveniment din cadrul ciclului de conferințe „Why Legalize?” inițiat de RHRN, cu scopul de a crește nivelul de informare cu privire la politicile în domeniul drogurilor.

* * *

Stephen Rolles lucrează în cadrul TDF din 1998, este licențiat în geografie umană (Universitatea Bristol) și a făcut un master în studii de dezvoltare. Anterior, a coordonat o cercetare la scară mare privind sănătatea în mediul rural pentru Medical Research Council, India și a gestionat campaniile Oxfam de promovare a comerțului echitabil și stoparea comerțului cu arme.

Stephen Rolles este autorul lucrării Blueprint for Regulation, în care explorează modele alternative la sistemul internațional de control al drogurilor.

* * *

Contact: e-mail (office.rhrn@gmail.com ), tel./fax (021 / 310 71 20), Valentin Simionov, RHRN.

COMUNICAT DE PRESĂ Un război fără învingători: 50 de ani de prohibiție a drogurilor

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la adoptarea Convenției Unice privind Stupefiantele și 40 de ani de la începerea “războiului antidrog”, de către președintele american Richard Nixon. Din ce în ce mai multe rapoarte arată că sistemul internațional de control al drogurilor este în impas: măsurile represive aplicate peste tot în lume nu au avut efectul scontat. Din contră, ele au produs consecințe negative ce au agravat situația. Printre acestea se numără:

· Dezvoltarea crimei organizate și îmbogățirea infractorilor: singurii beneficiari ai prohibiției globale sunt organizațiile criminale, care acumulează profituri neimpozitate pe care le folosesc pentru a răspândi teroarea și moartea: din 2006 până în prezent, în Mexic au fost uciși în numele luptei antidrog 35 000 de oameni, față de aproape 20 000 victime în Afganistan, țară în care se duce un război împotriva terorismului; reglementarea pieței drogurilor ar reprezenta cea mai grea lovitură dată acestor structuri care actualmente au scăpat de sub control.

· Încălcarea drepturilor omului, periclitarea sănătății publice, răspândirea de infecții și distrugerea vieților celor care consumă droguri: datorită represiunii, stigmei și discriminării, consumatorii de droguri nu apelează la servicii medicale; consumul de droguri injectabile realizat în condiții improprii și cu seringi utilizate în comun este cea mai rapidă cale de transmitere HIV și a virusului hepatitei C; impuritățile și concentrațiile necunoscute de droguri pe care le consumă determină decese prin otrăvire sau supradoză.

Tratamentul HIV costă statului român 22 000 lei pe an pentru fiecare pacient.

Costul anual pentru susținerea unei persoane seropozitive (servicii medicale și sociale) se ridică la 35 000 – 36 000 lei, sume din care s-ar putea acoperi servicii anuale de prevenire HIV pentru 30 de consumatori de droguri injectabile.

În anul 2009 au fost înregistrate aproape 1 000 de urgențe medicale ca urmare a consumului de droguri. În 2010, numărul acestora s-a dublat. Tratamentul pe pacient costă între 300 – 1 000 lei.

În 2010 au fost efectuate 1 662 expertize toxicologice pentru droguri, cu un cost total minim estimat la aproape 100 000 lei.

· Promovarea stigmei și discriminării consumatorilor de droguri: persoanele care consumă droguri sunt tratate ca niște infractori periculoși, deși cea mai mare parte nu au comis niciodată un act care să-i pună în pericol pe ceilalți; menționarea unei infracțiuni legate de droguri reduce aproape la zero șansele de reintegrare socială a consumatorilor, împingându-i pe mulți dintre ei în brațele rețelelor de trafic, rezultatul fiind creșterea numărului de infractori prin însăși lupta împotriva lor; în anul 2008, în România au fost constatate 1 305 infracțiuni de posesie de droguri pentru consum propriu, reprezentând aproape 60% din totalul infracțiunilor la legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

· Producerea de dezastre ecologice și poluare: tentativele eșuate de eradicare a culturilor de coca în Columbia sau a culturilor de mac în Afganistan au dus la crize umanitare, otrăvirea solului, apelor, depozitelor de alimente din zonele-țintă. În mediile urbane colectarea seringilor folosite este deseori problematică deoarece consumatorii de droguri preferă să arunce seringile decât să le returneze deoarece, în absența unor prevederi legislative clare, riscă să fie arestați și condamnați pentru posesie de droguri pe baza urmelor de drog dintr-o seringă.

· Risipirea banului public pe implementarea unor politici nerealiste: conform estimărilor UNODC, populația consumatorilor de droguri din lume era estimată între 155-250 milioane de persoane, adică 3,5 – 5,7 % din populația globului în anul 2008. Costurile politicilor de combatere la nivel mondial sunt de ordinul sutelor de miliarde de dolari, fără a se reuși scăderea semnificativă a numărului de consumatori.

Costul estimativ pentru un consumator de droguri închis este de 27744 lei/an, bani cu care se poate acoperi tratamentul substitutiv cu metadonă pentru 3 pacienți dependenți de heroină în sistemul public, pe același interval de timp.

Solicităm Guvernului și puterii legislative să crească frecvența și amploarea consultărilor cu specialiștii din domeniu și cu reprezentanții societății civile, pentru a identifica acțiunile necesare atingerii următoarelor obiective:

Reformarea legislației prin schimbarea orientării de la incriminarea și pedepsirea consumatorilor de droguri către promovarea drepturilor omului, a sănătății publice și a dezvoltării durabile.

Reducerea încarcerării: reducerea ratei de încarcerare prin depenalizare și dezincriminare și/sau alte măsuri alternative la încarcerare ce constituie mijloace eficiente de a reduce costurile statului, a suprasolicitării sistemului de justiție și a unităților de detenție, precum și de reducere a recidivei și promovare a reintegrării sociale a infractorilor.

Politici eficiente în penitenciare: în ciuda tuturor eforturilor de reducere a ofertei de droguri, distribuția și consumul de droguri rămân probleme permanente ale sistemelor carcerale din întreaga lume. Autoritățile au nevoie de un plan clar de prevenire a infecțiilor și supradozelor, cu finanțare de la bugetul de stat, precum și de o ofertă de tratament adaptată nevoilor celor care vor să renunțe la droguri în timpul detenției. Din banii alocați pentru tratarea unui deținut seropozitiv (24156 lei) se poate acoperi tratamentul de substituție cu metadonă pentru 13 consumatori de droguri.

Prevenirea consumului de droguri: prevenirea consumului de droguri nu se poate face doar prin programe de voluntariat. Sunt necesare invenții pe termen lung, monitorizate și evaluate cât mai exact. ,

Tratamentul și reducerea riscurilor asociate consumului de droguri: dependența de droguri nu este o infracțiune, ci o boală cronică. Locul consumatorilor dependenți nu este în pușcărie, ci la serviciile medicale și sociale din comunitate.

În prezent dispunem de o multitudine de modele de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (harm reduction) a căror eficiență în diminuarea problemelor medicale și a marginalizării sociale a fost demonstrată prin studii și evaluări riguroase.

În raportul lansat pe 2 iunie 2011, Comisia Globală privind Politicile în domeniul drogurilor constată eșecul războiului antidrog și solicită statelor membre ONU să regândească coordonatele sistemului actual: “Sunt necesare măsuri urgente: războiul împotriva drogurilor a eșuat, politicile trebuie reorientate imediat. (…) Există alte abordări a căror eficiență în diminuarea acestei probleme a fost demonstrată. Orientarea politicilor pe droguri pe o direcție corectă nu este o temă de dezbatere teoretică sau intelectuală, ci una dintre cele mai mari provocări ale vremurilor noastre.”

București, 24 iunie 2010