Pozitia RHRN faţă de inițiativa de modificare a Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

Deputatul Nicuşor Păduraru (PD-L Iaşi), alături de deputatul Daniel Ştefan Pirpiliu (PD-L, Colegiu 13, sector 3, Bucureşti) au inițiat un proces consultativ orientat către documentarea unui proiect de modificare a legii 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.

Conform acestui proiect de lege, număr de 17 substanțe urmează să fie incluse pe lista substanțelor aflate sub control național, listă formată din cele 4 anexe ale legii 143/2000.

În vederea realizării unui proiect de lege întemeiat, formulăm câteva puncte pe care le supunem atenţiei iniţiatorilor proiectului de lege, specialiştilor din domeniul reducerii cererii de droguri şi publicului larg:

· orice iniţiativă de modificare a legii în sensul includerii sau excluderii unor substanţe în sau din anexele 1-4 ale legii nr. 143/2000 trebuie întemeiată științific sau pusă în acord cu legislațiile altor state din Uniunea Europeană. Cu privire la substanțele vândute în “magazinele de vise”, aceasta înseamnă realizarea unei evaluări a impactului pe care îl are consumul acestor substanțe, pentru a se constata dacă se întrunesc suficiente motive pentru interzicerea acestora.

În egală măsură, analiza legislațiilor statelor din Uniunea Europeană ar putea fi o nouă sursă pentru întemeierea unei decizii juste;

· suntem de părere că politicile care acordă prioritate criminalizării consumului unor substanțe psihotrope al căror pericol nu este demonstrat în dauna cercetării efectelor lor şi a oferirii de servicii adaptate populațiilor afectate (în caz există o astfel de nevoie)[1] pot avea efecte negative pe termen lung, cel mai important dintre ele fiind creșterea consumului de droguri periculoase cum ar fi amfetaminele, cocaina sau heroina;

· pentru ca aceste substanțe să fie incluse în anexele legii 143/2000 trebuie mai întâi demonstrată periculozitatea lor pentru individ, sănătatea sa şi a celor din jurul său, riscul pentru siguranța socială. Statutul de substanțe ilegale ar trebui sa le fie atribuit abia după ce se va putea afirma cu claritate că aceste substanțe sunt mai periculoase decât alte droguri legale, cum sunt alcoolul şi tutunul, substanțe foarte dăunătoare pentru sănătatea individului şi a societăţii precum şi, în cazul alcoolului, pentru siguranța socială;

· aceste remarci sunt valabile numai pentru substanțele comercializate în “magazinele de vise” şi nu se referă la alte substanțe propuse a fi puse sub control, cum sunt ketamina sau precursorii GHB, substanțe aflate sub control şi în alte state europene;

· în ceea ce privește nitritul de amil (poppers), periculozitatea acestei substanțe nu a fost încă demonstrată. Această substanţă nu are un regim juridic special în majoritatea ţările din Uniunea Europeană;

· atât timp cât vânzarea acestor produse este restricţionată sub 18 ani iar populaţia generală are la dispoziţie informaţii obiective despre efectele substanţelor comercializate în “magazinele de vise”, pericolul lor pentru minori este unul foarte redus, eventual mai mic decât cel reprezentat de alcool şi tutun, produse care pot fi procurate mai uşor de un adolescent deoarece sunt vândute în aproape orice magazin alimentar;

· ţinând cont de cele de mai sus, considerăm că o propunere de interzicere a substanțelor din “magazinele de vise” ar trebui să vină abia după ce periculozitatea acestora a fost demonstrată. În momentul de faţă nu există o justificare pentru tratarea acestor substanţe în mod diferit faţă de alcool sau tutun.

---

[1] Nota explicativă: unele droguri, cum ar fi canabis-ul, khat-ul sau alte produse vegetale nu determină apariţia unor grupuri puternic afectate, cum este cazul consumatorilor de heroină, cocaine sau stimulenţi de tipul amfetaminei.